Discursul Preşedintelui Republicii Azerbaidjan Heydar Aliyev la întâlnirea şefilor de stat şi de ‎guvern ai ţărilor participante la CSCE de la Budapesta. 6 decembrie 1994‎


scotch egg
scotch egg
scotch egg
scotch egg
scotch egg
temp-thumb
temp-thumb
temp-thumb
temp-thumb
temp-thumb
Stimate domnul Preşedinte!

Stimaţi şefi de stat!

Doamnelor şi domnilor!

Aş dori să-mi exprim recunoştinţa sinceră faţă de Preşedintele Ungariei, domnul Arpad Henz, şi faţă de guvernul Ungariei pentru ospitalitatea sa, condiţiile excelente create pentru activitatea noastră la Budapesta.

Poporul azer acordă o mare importanţă Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, şi are multe aşteptări de la întâlnirea aceasta. Semnarea Actului final al CSCE în 1975 la Helsinki a avut o influenţă pozitivă asupra proceselor mondiale, a devenit unul dintre semnele schimbărilor cardinale care au avut loc în lume în ultimii ani. Harta politică a lumii s-a schimbat, au apărut state suverane noi - participante la CSCE şi, între ele, ţara mea - Azerbaidjanul independent.

În condiţiile actuale, rolul şi importanţa CSCE creşte din ce în ce mai mult. Noua Europă, Europa fără linii de demarcare şi sfere de influenţă, are nevoie de o CSCE perfecţionată. Este necesară intensificarea activităţii CSCE, transformarea sa într-un mijloc eficace, capabil de a contribui la procesele de democratizare şi protecţie a drepturilor omului, de a opri acţiunile agresive sau proiectele care pot prejudicia libertatea şi independenţa statelor încă tinere şi nestabile, de a ajuta să se restaureze stabilitatea în punctele fierbinţi de pe continentul nostru, de a deveni o temelie pentru arhitectura nouă a securităţii europene după sfârşitul "războiului rece".

După proclamarea independenţei sale, Republica Azerbaidjan urmează în mod ferm calea creării statului democratic cu o economie de piaţă, un sistem de multipartidism, legi care asigură drepturile omului şi libertăţile individuale. În ciuda dificultăţilor obiective din perioada de tranziţie, a consecinţelor războiului de şase ani care ne-a fost impus, am străbătut deja o mare parte a acestei căi şi suntem siguri că ne vom atinge scopurile propuse.

Azerbaidjanul s-a alăturat programului NATO de "Parteneriat pentru pace", şi vizează executarea strictă a angajamentelor provenite din dreptul internaţional în domeniul demilitarizării şi al controlului asupra armelor, îndeosebi în acord cu prevederile Tratatului privind armele convenţionale din Europa.

Facem tot ce este necesar pentru accelerarea procesului de integrare economică în comunitatea mondială în calitate de partener cu drepturi egale; dezvoltăm o cooperare strânsă cu vecinii noştri, ca şi cu toate ţările lumii.

Un exemplu strălucitor este semnarea, la 20 septembrie anul curent, a unui contract cu câteva mari companii petroliere privind exploatarea comună a zăcămintelor de ţiţei din sectorul azer al Mării Caspice. Aş vrea să subliniez în mod special că unii participanţi la acest proiect de investiţii de mare anvergură reprezintă ţări care fac parte din OSCE - Statele Unite, Rusia, Anglia, Turcia, Norvegia. Sper că acest acord va contribui la apropierea ţărilor şi popoarelor participante la acest consorţium, şi, în general, la consolidarea stabilităţii şi cooperării în Europa.

Doamnelor şi domnilor!

Participanţii la conferinţă ştiu că acum şase ani s-a comis o agresiune împotriva Republicii noastre vizând anexarea unei părţi a sa - Karabaghul de Munte. Republica Armenia, separatiştii armeni din Karabaghul de Munte au întreţinut operaţii militare îndreptate împotriva integrităţii teritoriale a statului nostru. După ocuparea oraşului Şuşa şi a regiunii Lacin din Azerbaidjan asistăm de fapt la anexarea Karabaghului de Munte. Zeci de localităţii din Karabaghul de Munte, unde locuiau 50 de mii de azeri, au fost distruse şi arse. Folosind Karabaghul de Munte ca un cap de pod, forţele militare armene au ocupat alte şase regiuni ale Azerbaidjanului - Kalbadjar, Aghdam, Fuzuli, Djabrayil, Zanghilan şi Gubadlî, care se află în afara Karabaghului de Munte şi a căror suprafaţă depăşeşte de patru ori suprafaţa sa.

Ca urmare a agresiunii mai mult de 20 de procente din teritoriul Azerbaidjanului sunt ocupate. Mai mult de 20 de mii din compatrioţii mei au fost ucişi, aproape de 100 de mii sunt răniţi şi mutilaţi, 6 mii sunt prizonieri de război, mai mult de un milion de azeri - aproape 15% din populaţia sa - sunt alungaţi din propria ţară şi în prezent locuiesc în tabere de corturi, ducând practic lipsă de tot. În teritoriile azere ocupate 700 oraşe şi sate sunt distruse, arse, toate casele, şcolile, spitalele au fost jefuite, iar monumentele vechi sunt demolate.

Poporul azer a întâmpinat cu speranţă decizia OSCE privind înfiinţarea în primăvara anului 1992 a grupului de la Minsk pentru reglementarea conflictului, în care intră nouă ţări competente alături de părţile implicate în conflict - Armenia şi Azerbaidjan. Suntem foarte recunoscători pentru activitatea acestui grup care a făcut o muncă foarte importantă în decursul perioadei trecute.

După părerea mea, trebuie neapărat notată activitatea de intermediere a Federaţiei Ruse, datorită eforturilor căreia şi asistenţei OSCE se respectă regimul de încetare a focului şi nu mai curge sânge de şapte luni deja. Însă încetarea focului încă nu înseamnă pace. Fără semnarea acordului politic care respectă interesele părţilor şi normele dreptului internaţional este imposibil să se ajungă la o pace solidă şi justă. Folosind această încetare a focului noi lucrăm în mod ferm asupra acordării şi adoptării acestui document.

Vreau să vă asigur că Republica Azerbaidjan ocupă o poziţie extrem de pacifică şi de practică în acest proces. În ciuda consecinţelor grele ale agresiunii, noi propunem părţii armene o pace pe baza justiţiei şi umanismului, a principiilor CSCE, a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU. Suntem gata să acordăm garanţii de securitate populaţiei armene din Karabaghul de Munte, suntem de acord cu stabilirea forţelor de întreţinere a păcii ale CSCE în zona de conflict. Suntem gata să discutăm statutul Karabaghului de Munte în cadrul statului azer în scopul realizării drepturilor minorităţii armene şi asigurării funcţionării normale a comunicaţiilor de transport între regiunea Karabaghul de Munte şi Republica Armenia. Dar există norme şi principii nezdruncinate pentru noi, precum inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a Azerbaidjanului, retragerea forţelor militare armene din toate teritoriile ocupate, întoarcerea refugiaţilor la vetrele lor.

Astăzi refuzul agresorului de a pune în aplicare rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU şi de a cădea de acord cu retragerea treptată a forţele sale militare de pe toate teritoriile ocupate azere determină eşuarea acordului politic.

Eliminarea contradicţiilor între membrii grupului de la Minsk, consolidarea eforturilor sale contribuie mult la stabilirea păcii între Azerbaidjan şi Armenia.

Salutăm eforturile Preşedintelui CSCE privind organizarea forţelor internaţionale pentru menţinerea păcii, destinate reglementării conflictului armeano - azer. Mulţumesc tuturor ţărilor care au răspuns la provocarea Preşedintelui şi fac apel la toată lumea să-i acorde ajutor în această activitate nobilă.

Sunt extrem de surprins de declaraţia Preşedintelui Republicii Armenia, Levon Ter-Petrosian, legată de explozia podului de peste râul Hram care leagă Armenia cu Georgia. Resping categoric acuzaţiile privind participarea Republicii Azerbaidjan la această acţiune şi consider această declaraţie fără dovezi, nefondată. Provoacă o nelinişte deosebită calificarea neverosimilă a unui accident care a avut loc pe teritoriul unui al treilea stat, la distanţă de sute de kilometri de zona de conflict, drept violare a regimului de încetare a focului din partea Azerbaidjanului.

Avem impresia că acest incident, care nu are nicio legătură cu Azerbaidjanul, este exploatat dinadins pentru agravarea situaţiei şi creşterii tensiunii. Luând în considerare acest fapt, aş dori să-l previn pe domnul Levon Ter-Petrosian în legătură cu acţiunile negândite care pot deteriora procesul de pace, ambianţa favorabilă care domină aici la Budapesta, la summitul nostru. Din partea mea, încă o dată aş dori să exprim ataşamentul statului nostru faţă de încetarea focului şi bunăvoinţa noastră de a face eforturi pentru reglarea paşnică a conflictului armeano-azer. Fac apel la domnul Levon Ter-Petrosian în vederea cooperării eficiente pentru pace.

Întâlnirea de la Budapesta prezintă o posibilitate unică de a progresa pe calea reglementării conflictului. Aş dori să le cer şefilor de state membre ale CSCE să ia parte în mod activ la acest lucru, să ajute să stingă focul unui război de şase ani, care a pricinuit durere şi suferinţă poporului meu, milioanelor de oameni, şi să contribuie în acest mod la aplicarea principiilor fundamentale ale Actului Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare din Europa, pe care noi am semnat-o în mod solemn.

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră.