BIOGRAFIE


HEYDAR ALIRZA OGLU ALIYEV LIDERUL NAŢIONAL AL POPORULUI AZER

Heydar Aliyev s-a născut pe 10 mai 1923, în oraşul Nahcivan din Azerbaidjan. După absolvirea Liceului Tehnic Pedagogic din Nahcivan în 1939, a studiat la facultatea de arhitectură din cadrul Institutului de Industrie din Azerbaidjan (actuala Academie Naţională de Petrol). Însă războiul început nu i-a permis să-şi finalizeze studiile.

Din 1941 Heydar Aliyev a ocupat postul de şef de departament la Comisiariatul Poporului pentru Afaceri Interne din Republica Sovietică Socialistă Autonomă Nahcivan şi la Sovietul de Comisari ai Poporului din RSSA Nahcivan, iar în 1944 a fost trimis la muncă în cadrul organelor de securitate de stat. Începând din această perioadă, muncind în sistemul de securitate de stat, Heydar Aliyev a devenit, din 1964, vice-preşedintele, iar din 1964 preşedintele Comitetului de Stat pentru Securitate de pe lângă Sovietul de Miniştri al RSS Azerbaidjan, atribuindu-i-se gradul de general-maior. În aceşti ani el a făcut studii superioare speciale în Leningrad (actualul Sankt-Petersburg), şi în 1957 a absolvit facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Azerbaidjan.

În plenul de iulie din 1969 al Comitetului Central al Partidului Comunist din Azerbaidjan Heydar Aliyev a fost ales prim-secretar CC al PCA, devenind conducătorul republicii. În decembrie 1982 Heydar Aliyev, fiind ales membru al Politbiroului CC al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a fost numit prim-vice-preşedintele Sovietului de Miniştri al URSS şi a devenit unul dintre şefii URSS. Heydar Aliyev a fost deputatul Sovietului Suprem al URSS timp de 20 de ani şi vice-preşedintele Sovietului Suprem al URSS timp de 5 ani.

În octombrie 1987 Heydar Aliyev şi-a dat demisia din posturile ocupate ca semn de protest faţă de politica dusă de Politbiroul CC al PCUS şi personal de Secretarul general Mihail Gorbaciov.

În următoarea zi după tragedia sângeroasă comisă de trupele sovietice la Baku în data de 20 ianuarie 1990, Heydar Aliyev a făcut o declaraţie la Reprezentanţa RSS Azerbaidjanul la Moscova şi a cerut pedepsirea organizatorilor şi executorilor crimei împotriva poporului azer. Ca semn de protest faţă de politică ipocrită a conducerii URSS în legătură cu situaţia conflictuală din Karabahul de Munte, el a părăsit rândurile PCUS în iulie 1991.

În iulie 1990, întorcându-se în Azerbaidjan, Heydar Aliyev a locuit mai întâi la Baku, iar după această la Nahcivan, şi în acelaşi an a fost ales deputatul Sovietului Suprem al Azerbaidjanului. În 1991-1993 el a ocupat posturile de preşedinte al Medjlisului Suprem al Republicii Autonome Nahcivan şi vice-preşedinte al Sovietului Suprem al Republicii Azerbaidjan. Heydar Aliyev a fost ales preşedintele partidului Yeni Azerbaidjan la congresul de constituire, organizat la Nahcivan în 1992.

În mai-iunie 1993, ca urmare a crizei de putere, a apărut pericolul războiului civil în ţară şi al pierderii independenţei de stat, iar poporul azer a cerut reîntoarcerea lui Heydar Aliyev la putere. Conducătorii Azerbaidjanului din aceea perioadă au fost obligaţi să-l invite pe Heydar Aliyev la Baku. La 15 iunie 1993 Heydar Aliyev a fost ales preşedintele Sovietului Suprem al Azerbaidjanului, iar de la 24 iulie prin decizia Milli Medjlis-ului a început să exercite funcţiile Preşedintelui Republicii Azerbaidjan. La alegerile din data de 3 octombrie 1993 Heydar Aliyev a fost ales Preşedintele Republicii Azerbaidjan. La 11 octombrie 1998, la alegerile desfăşurate în condiţii de mare activitate a poporului, obţinând 76,1% din voturi, el a fost reales Preşedintele Republicii Azerbaidjan. După ce şi-a dat acordul să-şi depună candidatura la alegerile prezidenţiale prevăzute la 15 octombrie 2003, Heydar Aliyev a renunţat să mai participe la alegeri, din cauza unor probleme de sănătate.

Heydar Aliyev a fost onorat cu premii internaţionale, titluri de doctor onorific la universităţile din diferite ţări şi alte grade. El a fost decorat de patru ori cu Ordinul de Lenin, Ordinul Steaua Roşie şi multe medalii, de două ori a fost onorat cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, a fost decorat cu ordine şi medalii ale multor state străine.

Soarta istorică a Azerbaidjanului din ultimii 30 de ani este legată în mod strâns de numele lui Heydar Aliyev. Renaşterea poporului de-a lungul acestor ani în toate sferele, publico-politică, economică şi culturală, este legată tocmai de numele lui. De-a lungul acestei perioade de conducere a sa, Heydar Aliyev a scos patria sa natală Azerbaidjan din încercările grele ale epocii, la progresul căreia el a aspirat tot timpul, fiind mândru de cultura sa bogată, de trecutul său istoric considerabil, preocupându-se pentru generaţiile din viitor.

El a devenit o legendă vie, fiind un eminent om politic şi de stat, liderul incontestabil al poporului. Fenomenul Heydar Aliyev mereu a atras atenţia; activitatea politică înflăcărată a liderului naţional al azerilor din lumea întreagă a determinat admiraţia şi a fost în centrul atenţiei presei din ţară şi mondială.

În iunie 1993, când poporul azer şi-a dat de seamă că structura statalităţii naţionale este în pericol de a se prăbuşi şi când trăia vremuri grele, a cerut în mod insistent înlocuirea puterii existente şi şi-a încredinţat din nou soarta în mâinile lui Heydar Aliyev.

Având în vedere situaţia dificilă a poporului său, Heydar Aliyev a acceptat invitaţia insistentă şi s-a întors la marea politică din Azerbaidjan. Poporul s-a întâlnit cu reîntoarcerea lui Heydar Aliyev cu speranţă şi bucurie, iar această zi este înscrisă în istoria Azerbaidjanului independent ca Ziua Salvării Naţionale.