OPERELE / INTERVIU

Interviul Președintelui Republicii Azerbaidjan Heydar Aliyev, acordat corespondentului la Tokio al Agenției Reuters - Tokio, 27 februarie 1998


Întrebare: Prima întrebare se referă la conducte. Eu înțeleg așa că Domnia Voastră intenționați să construiți conducte în trei direcții. Una din aceste conducte - Baku- Novorossiysk deja e finalizată. Alte conducte vor fi construite de la Baku la Ceyhan și de la Baki la Supșa? Îmi este cunoscut faptul, că dvs. aveți preferințe pentru conducta pe direcția Baku-Ceyhan. Și de ce preferați instalarea conductei în această direcție?

Heydar Aliyev: Probabil că ați fost indus în eroare în această chestiune. Noi susținem toate aceste trei direcții. Noi deja am construit primul oleoduct - Baku- Novorossiysk. Acest oleoduct a fost amenajat pentru exportul țițeiului timpuriu. El traversează teritoriul Rusiei până în portul Novorossiysk de la Marea Neagră. Noi deja exportăm țiței prin acest oleoduct. 

Al doilea, asemănător primului, pornește de la Baku pe teritoriul Georgiei până în portul Supsa de la Marea Neagră. Și acest oleoduct este destinat exportului țițeiului timpuriu. Ambele oleoducte constituie o alternativă unul pentru celălalt. Adică unul din ele duce spre nord, iar celălalt in direcție vestică. Capacitatea lor nu este atăt de mare. Iar oleoductul Baku-Ceyhan este o conductă mare. Prin el vom putea exporta cam 50-70 milioane de tone de țiței pe an. 

Ca să înțelegeți mai bine, vă voi spune că oleoductul în direcție nordică este deja finalizat și îl utilizăm. Construcția celui de-al doilea oleoduct, care traversează teritoriul Georgiei spre portul Supsa de la Marea Neagră trebuie s-o încheiem spre sfârșitul acestui an. Acum elaborăm proiectul oleoductului Baku-Ceyhan. El necesită fonduri enorme. Și de aceea noi considerăm că până la sfârșitul acestui an trebuie să luăm o hotărâre cu privire la demararea lucrărilor. 

Întrebare: Asta înseamnă că Domnia Voastră încă nu ați luat o decizie definitivă, veți construi sau nu acest oleoduct? 

Heydar Aliyev: Nu, hotărârea a fost luată. Pur și simplu, trebuie să fie elaborat proiectul și soluționată chesiunea financiară. Adică noi lucrăm asupra acestor aspecte. 

Întrebare: Compania Internațională de Operațiuni este de acord cu acest plan? 

Heydar Aliyev: În fond ei sunt de acord. E adevărat, că mai au anumite întrebări cu privire la acest plan, adică legate de finanțarea acestui oleoduct. În această direcție urmează să mai lucrăm. 

Întrebare: Puteți să spuneți ceva privitor la termene, mai exact despre finalizarea lucrării?

Heydar Aliyev: Nu pot să spun nimic privitor la încheierea lucrărilor. Dar consider că până la sfârșitul acestui an vom reuși demararea lor. Conform contractului semnat în 1994, termenul de construcție al acestui oleoduct este de 4 ani. 

Întrebare: Se poate trage concluzia că acest oleoduct va fi funcțional numai târziu de 2002? 

Heydar Aliyev: Eu aș dori să fie așa. 

Întrebare: Următoarea mea întrebare se referă la foraj. Veți crea Domnia Voastră condiții companiilor străine pentru realizarea lucrărilor de foraj în Azerbaidjan? 

Heydar Aliyev: Fără lucrări de foraj nu se poate extrage țiței. Poate întrebarea nu a fost corect tradusă sau Dumneavoastră ați formulat-o greșit? Probabil, vă interesează repartizarea de sectoare companiilor străine pe noile zăcăminte? 

Ziaristul: Da. 

Heydar Aliyev: Dumneavoastră știți, că Azerbaidjanul dispune de bogate zăcăminte de petrol. Ca aceste zăcăminte să fie valorificate noi vom continua și pe viitor colaborarea noastră cu companiile străine. 

Întrebare: Puteți să ne spuneți, când veți face acest lucru și ce zăcăminte sunt vizate? 

Heydar Aliyev: Noi facem asta în mod permanent. De exemplu, în septembrie 1994 noi am încheiat primul contract. După aceea a trecut puțin timp și noi am semnat deja 9 contracte. Câteva companii din Japonia de asemenea au creat un consorțiu, doresc să lucreze de comun acord la unul din zăcămintele noastre. Ei ne-au rugat să aprobăm semnarea acestui contract. Însă e nevoie să studiem unele aspecte, unele chestiuni nu-mi sunt clare. Și din acest motiv avem o amânare. 

Adică noi continuăm acest proces. Marile companii petroliere de pe glob manifestă permanent un vădit interes față de zăcămintele de țiței din Azerbaidjan. Noi avem câteva zăcăminte cu perspectivă. Companiile străine le-au studiat, cunosc posibilitățile acestora și s-au adresat nouă pentru efectuarea lucrărilor. 

Întrebare: Putem noi să deducem că Azerbaidjanul va ține zăcămintele sale petroliere deschise pentru companiile străine? 

Heydar Aliyev: Da, aveți perfectă dreptate. 

Întrebare: Ieri Dumneavoastră împreună cu primul ministru, domnul Hashimoto trebuia să semnați un document cu privire la activitatea în Azerbaidjan a consorțiului organizat de către companiile nipone. Dar acest lucru n-a avut loc. Partea niponă afirmă, că partea azeră a întârziat puțin cu documentele. Așa este? 

Heydar Aliyev: Nu, nu este chiar așa. Dumneavoastră știți, că noi dăm dovadă de foarte multă seriozitate față de încheierea acestor contracte. Dar nouă trebuie să ne fie clară fiecare chestiune și fiecare condiție. Noi semnăm contracte legate de lucrări pentru zeci de ani. Și de aceea, dacă ceva nu ne este clar, nu putem admite să ne pripim. Materialele pregătite de către consorțiul companiilor nipone cu SOCAR nu sunt pe deplin perfecte. Unele condiții din ele nu sunt clare. Și de aceea noi nu am putut semna acest contract. E adevărat, că companiile nipone doresc foarte mult ca acest contract să fie încheiat. Dar dacă există anumite dubii, noi nu vom putea să semnăm contractul vizat. 

Ieri noi am semnat la reședința primului ministru Hashimoto contractul cu compania «MITSUI». Acolo totul este clar. Pentru că în septembrie a anului trecut noi am semnat un contract pentru o parte a acestui zăcământ cu compania italiană «ENI-AGIP». Ieri am concesionat 15% din zăcământ companiei «MITSUI». Și asta pentru că toate condițiile erau precise. Iar compania «MITSUI» a acceptat condiții mai ridicate decât compania «ENI-AGIP». Și de aceea noi am semnat un contract cu ei. 

Consider că în viitor vom putea semna și contractul vizat. Ieri le-am oferit două luni ca să lucreze bine asupra acestor documente. Cum numai documente vor fi gata, iar condițiile definite, noi vom semna și acest contract. 

Întrebare: Puteți să vorbiți mai amănunțit despre planurile guvernului privitor la sectorul rafinărie și chimie? 

Heydar Aliyev: În acest domeniu noi avem multe planuri. Mai întâi despre sectorul chimie. Noi am semnat aici un contract colosal cu compania «NICIMAN» și luăm un împrumut de la Banca de Export-Import a Japoniei. Cuantumul împrumutului accesat este de 75 milioane de dolari. Iar valoarea totală a proiectului ajunge până la 100 de milioane de dolari. Compania «NICIMAN» va realiza acolo lucrări împreună cu noi. 

Întrebare: Azerbaidjanul este situat pe un teritoriu foarte fragil din punct de vedere geografic și politic. În nord se află Rusia, în sud Iranul, iar la vest, Armenia și Turcia. Cum vedeți Domnia Voastră relațiile Azerbaidjanului cu toți vecinii? 

Heydar Aliyev: Noi dorim să conviețuim cu vecinii într-o atmosferă de prietenie, cordialitate. Cu Turcia noi avem relații amicale foarte strânse. Relațiile cu Rusia și Iranul de asemenea poartă un caracter prietenos. Noi mai avem un vecin, pe Georgia. Și cu Georgia avem relații foarte bune și amicale. 

Dumneavoastră știți că există un conflict militar cu Armenia. Acum 10 ani Armenia a comis o agresiune militară pe teritoriul Azerbaidjanului. Ei au pornit această agresiune militară cu scopul de a desprinde Nagorno-Karabah, care face parte din Azerbaidjan și să și-l alipească. A izbucnit un război, s-a vărsat sânge, 20% din pământurile Azerbaidjanului sunt ocupate de către forțele armate armene. Din teritoriile ocupate au fost alungați cu forța peste un milion de cetățeni de-ai noștri. E adevărat că noi am încetat focul aproape de patru ani, trăim în condițiile regimului încetării focului, adică nu au loc lupte. Noi ducem tratative pentru soluționarea problemei pe cale pașnică. Dar încă n-am obținut rezultatele definitive. 

Într-adevăr, situația geopolitică a Azerbaidjanului este solidă, avantajoasă. Dar în atitudinea față de noi există complicații semnificative.

Întrebare: Rusia și Iran propun folosirea comună de către țările caspice a resurselor petroliere și gazifere din Marea Caspică. Eu înțeleg astfel: Domnia Voastră și încă două țări avansează o asemenea propunere - fiecare țară să valorifice aceste resurse după cum o duce capul. În ce măsură sunteți de acord cu Rusia și Iranul, și în ce măsură nu sunteți de acord?

Heydar Aliyev: Propunerea noastră este că folosirea resurselor minerale ale Mării Caspice poate avea loc prin împărțirea Mării Caspicii în sectoare. Când exista Uniunea Sovietică, Marea Caspică era divizată în sectoare între republicile caspice. Și între Iran și Uniunea Sovietică Marea Caspică de asemenea era împărțită în sectoare. Această tradiție durează de zeci de ani. Noi considerăm că acesta este cel mai acceptabil principiu. Noi realizăm lucrările noastre în sectorul azer pe baza acestui principiu. Kazahstanul de asemenea este acord cu acest principiu. Rusia și Iran deocamdată nu-l agreează. Dar eu cred că nu există un alt principiu mai accesibil decât acesta. 

Întrebare: Domnia Voastră sunteți pe deplin convins că nu poate exista un principiu mai bun? 

Heydar Aliyev: Nu se poate să existe un principiu mai bun. Sper că și alte state vor ajunge treptat la această părere. 

Întrebare: Vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat, pentru informația Dumneavoastră. Vă mulțumesc foarte mult pentru faptul că mi-ați oferit o astfel de șansă. 

E adevărat că în 1987 Dumneavoastră erați unica persoană din URSS care a vorbit deschis despre evenimentele de la Cernobîl? 

Heydar Aliyev: Asta s-a întâmplat nu în 1987, ci în 1986. Da, în timpul examinării acestei chestiuni la Biroul Politic al CC al PCUS i-am spus în față lui Gorbaciov și altor membri ai Biroului Politic ca acest fapt nu poate fi tăinuit, trebuie să descoperim orice și să aducem la cunoștința lumii întregi. Pe atunci, am avut în Biroul Politic o mare neînțelegere pe această chestiune cu Gorbaciov și Ligaciov. 

Întrebare: Dumneavoastră ați fost singurul care a propus acest lucru?

Heydar Aliyev: Eu am fost singura persoană. După mine această idee a confirmat-o și Iakovlev. Și dumnealui era pe atunci membru în Biroul Politic.

Ziaristul: Domnule Președinte, vă mulțumesc foarte mult încă o dată. 

Ziarul «Azerbaykan», 10 martie 1998.