OPERELE / POLITICA EXTERNA / Azerbaidjan - organizatiile internationale

Din convorbirea Președintelui Republicii Azerbaidjan, Heydar Aliyev cu delegația Parlamentului European - 22 mai 2001


Heydar Aliyev: Stimați oaspeți, bine ați venit în Azerbaidjan! Eu apreciez foarte pozitiv vizita în Azerbaidjan a unei delegații atât de reprezentative, numeroase a Uniunii Europene. Dar eu văd în fața Dvs. atât de multe hârtii, iar pentru examinarea lor în totalitate am avea nevoie de cel puțin trei ore. Glumesc, noi putem discuta atât, cât este nevoie.

Relațiile între Uniunea Europeană și Azerbaidjan au fost stabilite în baza documentului de colaborare semnat de noi în 1996. Eu sunt foarte bucuros, ca am semnat acest document la momentul potrivit. Dacă nu greșesc, noi l-am semnat la Luxemburg. Eu mă aflam acolo si l-am semnat singur. Mai apoi colaborarea a și început. Din punctul de vedere al rezultatului concret, colaborarea noastra cu Uniunea Europeană este mai fructuoasă decât cu alte organisme internaționale.

Începând cu anii 1992-1993, interesul Uniunii Europene pentru regiunea noastră, pentru Caucaz, pentru regiunea Asiei Mijlocii a crescut. Apariția câtorva programe - a programului TASIS, a programaului TRASEKA, a programului INOGEIT demonstrează ca Uniunea Europeană manifestă cu adevărat o mare atenție față de regiunea noastră. Noi participăm activ la realizarea acestor programe. Situația geografică, situația geostrategică a țării noastre e de așa natură, că aceste programe nu pot fi materializate fără Azerbaidjan.

Aici am depus multă muncă. În legătura cu aceasta, noi, de asemenea, apreciem ajutorul și creditele primite de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea anumitor ramuri ale economiei noastre.

În cele din urmă, după cum știți și Dvs.în septembrie 1998, am organizat în Azerbaidjan împreună cu Uniunea Europeană o importantă conferință. Principala temă a acestei conferințe era legată de chestiunea restabilirii conform programului TRASEKA a istoricilui Marelui Drum al Mătăsii. Eu sunt foarte satisfăcut, că această conferință și-a ținut lucrările în Azerbaidjan. Consider, că noi am semnat în acest caz un acord extraordinar de important. Noi am creat un organism destinat restabilirii străvechiului Drum al Mătăsii, secretariatul căruia își are sediul la Baku. Relativ nu demult, noi i-am repartizat acestui secretariat o clădire în stare bună, la inaugurarea căreia am participat personal.

- Noi manifestăm foarte multă seriozitate față de programul refaceirii Marelui Drum al Mătăsii. Noi considerăm că perspectivele sunt mari. Acesta-i traseul cel mai scurt și mai sigur, care face legătura dintre Orient și Vest, între Europa și Asia.

Cu toate acestea, noi examinăm colaborarea cu Uniunea Europeană nu numai în cadrul acestor programe. Dvs. sunteți reprezentanți ai parlamentului Uniunii Europene.

Eu sunt foarte mulțumir, că între parlamentul Azerbaidjanului și Dvs. s-au stabilit relații bune de colaborare, ieri și azi aici și-a ținut lucrările o conferință foarte utilă, s-au discutat probleme. Noi considerăm, că aceasta constituie un eveniment important pentru noi și ne punem mari speranțe în colaborarea Azerbaidjanului cu Uniunea Europeană.

După cum știți și Dvs. în ianuarie noi am fost primiți în Consiliul Europei în calitate de membru cu drepturi depline. Din Consiliul Europei fac parte multe state - 43 de țări. Pentru intrarea în acest organism noi am fost supuși timp îndelungat încercărilor. În unele cazuri, "examinatorii" noștri n-au fost echitabili cu noi. Dar noi le-am dovedit că merităm să fim membru al Consiliului Europei. Din câte știu eu, Uniunea Europeană reunește 15 membri, iar la coadă mai sunt multe țări. Condițiile Dvs. sunt mult mai serioase. Noi suntem realiști. Noi nu credem că ne vom atinge acest scop în scurt timp. Însă Azerbaidjanul ca membru al familiei europene, firește, vrea să avanseze și în această direcțe. De aceea, relațiile interparlamentare au o importanță extrem de mare. Eu cred, că pe parcursul acestor două zile Dvs. ați luat cunoștință de realitățile Azerbaidjanului de azi. În țara noastră, desigur, nu totul este așa cum am fi vrut. Totuși, în orice caz, în ultimii cinci-șase ani în Azerbaidjan s-a conturat o dezvoltare economică și noi dispunem de perspective bune.

Deja ați fost informați, ca activiatea noastră este împiedicată de conflictul armeano-azer. Cred că sunteți la current, că nu noi suntem vinovați de această situație, Armenia a declanșat acest conflict pentru a anexa o parte din pământurile azere, Nagorno-Karabah. Apoi acest conflict s-a transformat într-un conflict sângeros și forțele armate ale Armeniei au reușit din diferite motive să cotropească 20% din teritoriul Azerbaidjanului. Un million de oameni a fost alungat de pe teritoriile ocupate și actualmente, ei sunt refugiați de șapte-opt ani, majoritatea locuind în corturi.

Existența la începutul secolului al XXI-lea pe glob, în regiunea Caucazului a unui astfel de conflict, firește, nu se încadrează în procesele actuale în derulare. Totuși, din păcate, noi nu am reușit să atragem activ comunitatea internațională la soluționarea pașnică a acestui conflict. Reluarea războiului nu poate să aducă foloase nici Armeniei, nici Azerbaidjanului. Totuși, cu toate acestea, noi nu putem tolera ca o parte din teritoriul azer sa fie sub ocupație, iar cetățenii azeri alungați de pe aceste pământuri și obligați să viețiască în condiții grele.

De aceea, noi tindem spre soluționarea pașnică a problemei. Consider, că Uniunea Europeană de asemenea trebuie să facă publică atitudinea sa față de aceste chestiuni și să acționeze.

Cred, că ați luat cunoștință și de orașul nostru. În orice caz nu e un oraș de lăsat. Bruxelles de asemenea este un oraș bun, dar Baku, Azerbaidjan nu sunt mai rele. Vă rog.

Exprimându-i Președintelui Heydar Aliyev profunda recunoștință pentru calda primire, copreședinta Comitetului de colaborare parlamentară Uniunea Europeană - Azerbaidjan, doamna Ursula Shwaiter a spus:

- Domnule Președinte, permiteți-mi, mai întâi de toate să vă aduc mulțumiri din numele delegației pentru audiența acordată nouă astăzi. De asemenea, le suntem deosebit de recunoscători ambasadorilor Uniunii Europene în țara Dvs. pentru participarea la organizarea cu succes a acestei întâlniri și a vizitei noastre. În ultima vreme, Azerbaidjanul trăiește zile istorice. Aici au loc evenimente importante. Dvs. ați subliniat pe bună dreptate, că la începutul acestui an Azervaidjanul a devenit membru al Consiliului Europei. Și acesta este un eveniment istoric în viața Dvs. Noi știm, că în ultimul timp au loc negocieri intense cu privire la soluționarea pașnică a conflictului menționat de către Dvs. Noi suntem la curent și cu tratativele pe care Dvs. le duceți cu Președintele Armeniei. Noi considerăm, că continuarea tratativelor pașnice între șefii celor două state, care deocamdată nu sunt parteneri în regiune, constituie un eveniment important și salutăm desfășurarea acestor negocieri.

În timpul sejurului în țara Dvs. noi am avut negocieri de lucru su reprezentanții parlamentului Dvs. Noi știm și am înțeles din discuțiile avute, că Dvs. aveți două probleme fundamentale. Prima, bineînțeles că e chestiunea Karabahului. Noi dorim ca acest conflict, această problemă să fie soluționată cât mai curând și pe cale pașnică.

- Eu cred, că pentru soluționarea pașnică a acestui conflict se simte o mare nevoie de personalități de talia Dvs. Această problemă poate fi rezolvată numai datorită voinței marilor personalități.

Noi considerăm, că poporul Dvs. înțelege foarte bine la începutul cărei etape de dezvoltare se află statul vostru. În acest sens, noi am perceput cu optimism tot ceea ce am văzut în Azerbaidjan. Noi ne-am convins, că Azerbaidjanul se află la începuturile unui mare viitor.

Bineînțeles, că membrii delegației noastre vor avea anumite întrebări pe care ar dori să vi le adreseze Dvs. Mai întâi, eu aș fi dorit sa vă prezint pe membrii delegației. Domnul Stefano Zappala - parlamentar european. Dumnealui reprezintă Italia. Este membru al Comitetului Parlamentului European pentru protecția mediului. Domnul Olivier Dupui, de asemenea reprezentant al Italiei. Dumnealui este membru al Comitetului Constituțional al Parlamentului European, unde activez și eu. Doamna Marie-Anne Isler Begouin reprezintă Franța. Dumneaei ca și domnul Zappala, este membru al Comitetului pentru Protecția Mediului. Domnul Dmitrios Kulurianos reprezintă Grecia. Dumnealui este membru al Comitetului Parlamentului European pentru Agricultură.

Sunt foarte bucuroasă că, astăzi, din componența delegației face parte și domnul Per Garton. Dumnealui este membru al Comisiei Parlamentului European pentru Relații Externe și Drepturile Omului. În afară de aceasta, el este conducătorul grupului de raportori al Parlamentului European pentru Caucazul de Sud.După ce domnul Garton va prezenta un raport la Comisia Parlamentului European pentru Relații Externe și Drepturile Omului cu privire la Azerbaidjan și Caucazul de Sud și discuțiile ce se vor desfășura acolo, noi programăm să avem discuții generale în Parlamentul European prin septembrie-octombrie al anului în curs.

Noi considerăm, că aceste discuții vor juca un rol important în colaborarea dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan. Vreau să spun, că noi așteptăm multe de la discuțiile din toamnă. Deoarece regiunea a fost recent vizitată de către trei reprezentanți ai Uniunii Europene. Conform informației ambasadorului nostru în Grecia, în ultimele săptămâni aici s-au depus eforturi intense, legate de tratativele de pace. În afară de aceasta, în ultima vreme țara Dvs. a fost vizitată de numeroase delegații, printre ele numărându-se și o delegație reprezentativă din Gemania pe care eu o reprezint. Noi considerăm, că vom avea multe chestiuni de înaintat spre dezbatere în toamna acestui an.

Eu cred, că pe parcursul vizitei noastre, noi am avut posibilitatea să examinăm toate domeniile de colaborare cu Afganistanul pe plan multilateral. Noi am avut aici discuții pe diferite teme. Consider, că cu susținerea Dvs. vom putea trece la o nouă etapă a colaborării noastre cu Azerbaidjanul.

Heydar Aliyev: Eu am înțeles, că Domniile Voastre aveți niște întrebări. În acest caz eu înțeleg, că Dvs. ați venit să ne faceți un examen ca să ne apropiem de Uniunea Europeană. Vă rog!

Olivier Dupui(parlamentar european, Italia): Domnule Președinte, eu consider că va fi cu totul altfel. Adică, Dvs. veți fi examinatorul. Deoarece Europa lucrează foarte lent. La moment, chiar și în Europa procesele integraționiste se desfășoară nu atăt de repede. Din păcate, în Europa, la Bruxelles, nicidecum nu toți înțeleg ce importanță colosală are țara Dvs.

Heydar Aliyev: Dumneavoastră aveți perfectă dreptate.

Olivier Dupui: De aceea așteptăm anume de la Dvs., de asemenea, de la Georgia care este aliatul vostru, semnale mai serioase. Adică un semnal adresat Uniunii Europene și Bruxelles-ului, ca oamenii ce stau acolo să înțeleagă mai bine ce mare importanță reprezintă regiunea Dvs. Consider, că intrarea ca membru în Uniunea Europeană este de la sine un proces colosal. Toruși, noi așteptăm atât de la Azerbaidjan, cât și de la aliatul vostru, Georgia, ca guvernele voastre să adopte un apel în legătură cu demararea procesului de negocieri pentru integrarea oficială în Uniunea Europeană. Cred, că dacă din partea Dvs. și din partea Georgiei va fi emis un apel legat de demararea îndelungatului proces, prin care au trecut astfel de state ca Polonia, Bulgaria pentru integrarea ca membri în Uniunea Europeană, la Bruxelles vor putea înțelege mai bine cât de mare este importanța regiunii Dvs. - Azerbaidjan și Georgia. În orice caz, acest lucru poate să devină unul din elementele importante pentru conștientizarea însemnătății regiunii voastre.De aceea Dvs. trebuie să ne dați o mică lecție. Noi trebuie să învățăm câte ceva de la Dvs.

Heydar Aliyev: Dragul nostru oaspete, vă mulțumesc. Sunt bucuros că dați o astfel de importanță regiunii noastre, în particular, Azerbaidjnului și vecinei noastre prietene Georgiei.

Eu împărtășesc părerea Domniei Voastre că la Bruxelles, în Uniunea Europeană încă nu pot să conștientizeze pe deplin, cât de importante sunt pentru Europa regiunea noastră și țările noastre - Azerbaidjan și Georgia.

Cu toate acestea, vorbind cu franchețe, despre Uniunea Europeană circulă o astfel de imagine, precum că țările încearcă de câțiva ani să intre în Uniunea Europeană și nu pot face asta.

Când noi ne pregăteam să intrăm în Consiliul Europei, atâta ne-au mai scuturat, că nouă deja ne este teamă. De aceea nu ne încumetăm. Dar acum, când Dvs. ați făcut această declarație, desigur, noi vom da dovadă de mai multă îndrăzneală.

Eu nu pot afirma, că Azerbaidjanul sau Georgia pot servi ca un exemplu oarecare pentru Uniunea Europeană sau să-i dea o lecție. Deoarece în componența acestei comunități intră cele mai dezvoltate țări europene. Noi deocamdată suntem în curs de dezvoltare. Totuși, noi privim cu mare optimism în viitor. De aceea eu accept cu mare bucurie sfatul Dvs.

Dmitrios Kulurianos (parlamentului european, Grecia): Noi toți locuim într-un spațiu numit Globul pământesc. Secolul al XXI-lea a demarat nu ca un sfârșit al ideologiilor, ci ca finalul dogmelor. Europa nu e numai o hartă, mai este și idee, conținutul ideologiilor, cultură general europeană. Iar noi suntem reprezentanții aleși ai popoarelor care locuiesc în Europa, noi le reprezentăm. Noi dorim să propagăm în toată lumea ideea general europeană, cultura și idеologia general europeană. Noi nu dorim să fim victima geografiei. Din acest punct de vedere puteți fi absolut sigur că vom face tot posibilul pentru ampla propagare a ideologiei europene și a culturii europene în țara Dvs. și în regiune.

Heydar Aliyev: Vă sunt recunoscător, domnule deputat. Sunt de acord cu Dvs. Între voi și noi există o mare diferență. Ea constă în faptul, că în secolul XX noi am trăit 70 de ani sub influența dogmei. Dogme au existat și în țările voastre. Statele voastre de asemenea au parcurs etape immense. Să luăm, de exemplu, cel de-al Doilea Război Mondial. A existat fascism și în Germania, și în Italia, și în alte țări ale Europei. Și asta era dogma proprie țărilor voastre. Adică, noi aveam dogma noastră, voi aveați dogma voastră. Dar voi, dupa cel de-al Doilea Război Mondial v-ați putut izbăvi repede de aceste dogme. Europa, țările voastre au parcurs după cel de-al Doilea Război Mondial o cale lungă și ați obținut progrese însemnate.

Noi însă ne-am eliberat de dogme abia acum zece ani. Și acești zece ani n-au fost liniștiți pentru noi.De aceea e firesc ca voi să avansați cu mult înaintea noastră în toate domeniile. Năzuința noastră de a intra în familia europeană e legată anume de dorința de a ne apropia cât mai curând de valorile voastre. Aceasta va fi de mare folos nu numai nouă, ci și Europei.

Intrarea în Uniunea Europeană a astfel de state, precum al nostru, cred că va duce la îmbogățirea spiritualității europene și a tradițiilor. Realitățile actuale ale Azerbaidjanului constau în sinteza valorilor naționale europene și orientale. Consider, că dacă valorile europene vor fi suplimentate, ele vor fi și mai bogate.

Din aceste motive și colaborăm. Și voi trebuie să ne sprijiniți. Fiindcă pașii întreprinși de voi în anii 1945-1946, noi abia acum îi facem, la sfârșitul secolului XX-începutul secolului XXI. Firește, noi vom avansa mult mai vertiginous decât voi. În caz contrar, noi nu vă vom ajunge niciodată. Totuși, cu toate acestea noi avem mare nevoie de ajutorul Dvs.

Dmitrios Kulurianos: Domnule Preșdinte, pot vorbi? Dacă amestecăm băuturile, ele sunt mai savuroase.

Heydar Aliyev: Sunt de acord.

Dmitrios Kulurianos: La o competiție maraton nu contează cine a pornit primul. E important, cine ajunge primul la finiș.

Heydar Aliyev: Exact. Dar în așa caz, dacă unul a pornit la maraton cu o oră mai devreme, al doilea, oricât de puternic ar fi, nu va putea să-l depășească. Totuși, sunt de acord cu acest enunț al Dvs. referitor la băuturi. Am verificat de multe ori acest lucru în Italia. Există băuturi bune și în Grecia. E adevărat, că ambasadorul nu m-a invitat încă niciodată acolo. Dar eu știu, ca acolo sunt băuturi bune.

Merkurios Karafotias (ambasadorul Greciei la Baku): Excelența-voastră, cum numai vă veți da acordul, noi vom fi bucuroși să vă salutăm, să vă primim acolo. Pentru noi e o mare onoare.

Heydar Aliyev: Știu. Vă sunt recunoscător.

Doamna Marie-Anne Isler Begouin (parlamentului european, Franța): Domnule Președinte, permiteți-mi să vorbesc franțuzește.

Domnule Președinte, pentru noi e o mare cinste că am avut pentru a doua oară șansa de a veni în Azerbaidjan și de a ne întâlni cu Dvs. Vă exprim profunda mea recunoștință pentru această ocazie. La întâlnirile anterioare cu Dvs. noi am ajuns la o înțelegere și am avansat ideea de a semna cu Azerbaidjanul o cartă, Carta mediului înconjurător al regiunii.

Domnule Președinte, noi am organizat deja în diferite locuri dezbateri pe acest subiect, schimburi de opinii. În general noi am vorbit temeinic despre problemele ecologiei, poluării mediului din regiunea Dvs., a Caucazului de Sud. Eu consider, că dacă vom obține cu adevărat crearea acestui centru, acesta va răspunde intereselor tuturor părților.

Domnule Președinte, atunci când noi am discutat acest subiect, Dvs. n-ați oferit un răspuns definitiv, deși ați manifestat un viu interes față de această temă. Măreția Dvs. a constat în faptul că nu trecuseră nici câteva zile de la revenirea noastră la Bruxelles după întrevederea noastră, când am aflat că Dvs. ați și semnat această cartă.

Domnule Președinte, din numele tuturor colaboratorilor acestui birou-centru vă sunt profund recunoscătoare pentru acest lucru. Vreau să vă aduc la cunoștință, că la Tbilisi deja funcționează un astfel de centru care se ocupă de problemele ecologice, poluării mediului înconjurător. Profitând de prezenta noastră întrevedere cu Dvs. vă rog să vă dați acordul pentru deschiderea birourilor unui asemenea centru și în Azerbaidjan, adică la Baku. În opinia mea, problemele ecologiei, poluării mediului sunt de mare actualitate și pentru Azerbaidjan, și noi am fi activat împreună cu Dvs. în acest domeniu. În general, vom pregăti programele, vă vom acorda anumită asistență tehnică. Eu cred, că astfel noi vom putea obține rezultate palpabile.

Domnule Președinte, în acele momente Dvs. ați menționat, că în linii mari, Azerbaidjanul poate studia chestiunea semnării programelor regionale, adică veți întreprinde acest pas numai după soluționarea conflictului armeano-azer. Totuși, noi ne-am convins încă o dată, am simțit măreția Dvs. Deoarece, în realitate, în viață, la etapa actuală există astfel de chestiuni, care, poate, sunt mai stringente, mai importante. De aceea, Dvs. neținând cont de nesoluționarea acestei chestiuni politice, ați făcut un astfel de pas și ați semnat acest program, această cartă.

Heydar Aliyev: Vă mulțumesc, stimată doamnă. Aceste gânduri ale Dvs. au o mare semnificație.În ziua de azi protecția mediului înconjurător e problema nr. 1 pentru toată omenirea.

Inclusiv și Azerbaidjanul are mare nevoie de asta. Se pune problema protejării mediului înconjurător pe teritoriul Azerbaidjanului, sunt poluate excesiv râurile Kura, Araz, care izvorăsc în Turcia, curg prin Georgia, Armenia și răzbat până în Azerbaidjan. Noi utilizăm apele acestor râuri pentru alimentarea oamenilor. Agricultura, de asemenea, are nevoie de mari cantități de apă. Eu sunt împotriva colaborării cu Armenia în alte domenii până la instaurarea păcii. Dar în această direcție sunt gata să cooperez. Încă în trecut, pe vremea Uniunii Sovietice, Armenia polua enorm râul Araz, care curge pe teritoriul său. Pe teritoriul lor a fost descoperit un mic zăcământ de aur. Pe malul râului Araz au construit o fabrică pentru spălarea minereului extras din această mină. Dar acest proces folosește cantități enorme de apă, care după spălarea minereului devine foarte otrăvitoare.

În acele timpuri noi făceam parte din același stat și eu depuneam eforturi însemnate. În această chestiune a intervenit și Consiliul de Miniștri al URSS și noi am adoptat anumite măsuri. Iar acuma, nu mai știu ce se întâmplă acolo. Dar dacă vom colabora, vom putea efectua inspectări reciproce, soluționa multe probleme.

Sau chestiunea poluării Mării Caspice. Marea Caspică aparține la cinci state caspice. Dat fiind faptul, că între aceste state nu există nici acum un tratat cu privire la ecologie, la bioresurse, la extragerea petrolului și gazelor, fiecare evacuează pe teritoriul său apele reziduale în mare. În Marea Caspică există pericolul dispariției speciilor de pește, considerate rare în toată lumea.

Eu știu că în Vest icrele sunt la mare căutare Dar dacă situața va continua în acest mod, dacă noi nu vom preveni acest lucru, peste 5-6 ani nu vor mai fi icre. Din aceste considerente, problema este serioasă. Acum, aceasta este problema nr.1 care stă pe agenda întregii omeniri. Eu voi semna orice cartă a Domniei Voastre. Dar este nevoie de a efectua lucrări practice. Trebuie să existe un centru de inițiative. Noi vom înființa numaidecât un astfel de centru în Azerbaidjan. Însă activitatea centrului din Tbilisi, centrului din Azerbaidjan, centrelor din alte locuri trebuie să fie coordonată.

Dacă Uniunea Europeană se va ocupa în mod concret și practic de această chestiune, va fi un mare merit al său în istoria umanității.

Per Garton (parlamentar european, Suedia): Domnule Președinte, eu sunt întrutotul de acord cu colegii mei, că această regiune are pentru noi o mare semnificație. Eu sunt de acord cu opinia Dvs, că regiunea voastră este insufucient cunoscută în Europa. De aceea în raportul pe care-l voi pregăti pentru Uniunea Europeană, pentru Parlamentul European voi acorda o deosebită atenție aspectului enormei importanțe pe care o are regiunea în cauză.

Cea mai răspândită în Europa informație referitoare la această regiune e consacrată extrem de complicatului conflict care durează de multă vreme în zonă și, care, din păcate, nu s-a încheiat cu pace. Noi, de asemenea, suntem la curent cu faptul, că în ultimul timp, Dvs. personal depuneți eforturi considerabile, împreună cu Președintele Armeniei ați avut numeroase întâlniri cu privire la soluționarea pașnică a acestui conflict, și ultima Dvs. întrevedere a avut loc la Florida. Din câte cunoaștem noi, la Geneva e așeptată următoarea întâlnire a Dvs. pentru continuarea tratativelor de pace cu Președintele Armeniei.

Domnule Președinte, eu citesc o mulțime de rapoarte despre aceste numeroase întâlniri pentru instaurarea păcii, atât directe pe care le aveți Dvs, cu Președintele Armeniei, cât și generale despre eforturile de pace. Din aceste rapoarte se desprinde și se formează opinia, că soluționarea pașnică a conflictului este abordată destul de optimist. Se întrezăresc și gânduri, că Dvs. v-aț apropiat foarte mult de Președintele Armeniei pentru obținerea păcii. Totodată, persistă și părerea, că oricât n-ați fi de aproape, Dvs. și Președintele Armeniei de pace, și într-o țară, și în cealaltă, există grupări puternice și serioase, care protestează împotriva ei, care pot pune piedici la instaurarea păcii. Ele sunt în stare să se împotrivească realizării procesului de pace, unui sau altui pact, care poate fi încheiat. Astfel, ei vă pot pune pe Dvs. și pe Președintele Armeniei într-o situație complicată, vă pot conduce la un impas. Eu, desigur, nu insist ca să vorbiți amănunțit despre tratative, înțeleg, că sunt întâlniri confidențiale, negocieri confidențale. Dar eu consider, că dacă Dvs. ne-ați informa despre stadiul actual al tratativelor duse cu Președintele Armeniei, al întregului proces de pace, lucrul acesta ne-ar permite foarte mult să facem o evaluare mai temeinică a situației.

Heydar Aliev: Știți, azi la începutul întâlnirii noastre eu am subliniat, că acest conflict a fost dezlănțuit de Armenia, nu de Azerbaidjan. Ca urmare a lui, Armenia a cotropit 20% din pământurile azere, cum ar fi Nagorno-Karabah, precum și alte teritorii învecinate. A izgonit din aceste locuri pe oamenii ce locuiau acolo. În timpul războiului, în luptele încinse s-a vărsat mult sânge. În mai 1994 noi am încheiat un acord de încetare a focului. Din acel moment sunt șapte ani de când noi trăim în conformitate cu condițiile acordului de îa ostilităților. De asemenea doresc să menționez, că între noi nu există forțe de menținere a păcii din alte state. Suntem noi, adică Azerbaidjanul și Armenia, cei care respectăm regimul de încetare a focului. Timp de șapte ani noi ducem tratative pentru soluționarea pașnică a conflictului prin intermediul Grupului OSCE de la Minsk. În cele din urmă, începând cu anul 1999, periodic au loc întâlniri directe și tratative între Președintele Armeniei și Președintele Azerbaidjanului. Ultima noastră întrevedere a avut loc în Statele Unite, la Florida cu participarea reprezentanților Rusiei, Statelor Unite ale Americii și Franței, care sunt copreședinții Grupului de la Minsk.

Când am demarat tratativele cu Președintele Armeniei, ne-am înțeles că pentru obținerea păcii e nevoie să facem compromisuri reciproce. Dacă a fost încheiată o astfel de înțelegere și noi nu ne-am atins scopul, înseamnă că n-am putut stabili ce compromisuri să facă fiecare parte. Armenia, profitând de avantajul său, adică ea a ocupat pământurile azere, forțele sale armate se află în acele locri, populația Azerbaidjanului a fost izgonită din locurile natale, - înaintează niște cerințe foarte substanțiale. Azerbaidjanul, bineînțeles, nu poate accepta aceste condiții. De aceea noi n-am reușit nici până acum să soluționăm această problemă.

La sfârșitul lui 1999 pozițiile noastre erau destul de apropiate în una din variante. Însă, puțin mai târziu, Armenia a renunțat la această variantă. Ca urmare a faptului, că rezolvarea întârzie să vină, iar populația Azerbaidjanului în număr de peste un million de oameni trăiește în condiții insuportabile, desigur, provoacă creșterea nemulțumirii și în societatea noastră.

Teritoriul Armeniei nu se află sub ocupație. Populația ei n-a fost izgonită. E adevărat, unii armeni care au părăsit Azerbaidjanul i-au creat Armeniei anumite greutăți, Dar principalul prejudiciu a fost pricinuit Azerbaidjanului. Trebuie luat în considerație acest fapt.

Dar nu se ține cont, treaba se lungește. Și în Azerbaidjan treptat nemulțumirea începe să crească considerabil. Oamenii încep să fie cuprinși de stări de spirit legate de cererile de a merge la luptă, de a elibera pământurile ocupate pe cale armată.

Opoziția noastră, bineînțeles, profită de asta. Ne critică din stânga și din dreapta. Ea chiar ne acuză, chipurile, de ce n-ați soluțonat până acum acest conflict. Să reîncepem războiul, să eliberăm pământurile de sub ocupație. Iar aceasta exercită o influență asupra anumitor pături ale societății. Din aceste motive s-a creat o situație periculoasă. Din presă se vede că și în Armenia anumite forțe nu sunt de acord ca Armenia să meargă chiar și la un compromis neînsemnat. Asta e situația.

Chiar dacă noi vom putea ajunge la un compromis echilibrat, totuna va fi foarte complicat să-l punem în aplicare. Însă în acest caz se poate lupta pentru realizarea armistițului semnat. În caz contrar, și eu ca președinte, necătând la faptul că își pun prea mari speranțe în mine, mă respectă mult, - în această situație nu voi putea întreprinde nimic, și nici nu voi face. Prin urmare, factorul războiului va căștiga treptat noi poziții.

De aceea eu îi rog mereu pe copreședinții Grupului de la Minsk, - acestea fiind state mari ca Rusia, Statele Unite al Americii, Franța, ele au posibilitatea să exercite o influență asupta Armeniei - să folosească posibilitățile lor. Ei însă afirmă, că noi, chipurile, vom accepta orice acord la care vor ajunge doi președinți.

Atunci, pentru ce a mai fost creat în 1992 Grupul OSCE de la Minsk? De ce, în acest caz, trei state mari ca Rusia, Franța și Statele Unite ale Americii și-au asumat această sarcină?

Din aceste motive s-a creat o situație extrem de complicată. În orice caz, vorbindu-vă Dvs. despre acest lucru, nu vreau să rămâneți cu impresia că s-au iepuizat toate șansele. Răspunzând la întrebarea Dvs. eu v-am expus situația reală. Totuși, eu cred că pentru a soluționa problema pe cale pașnică e necesar să continuăm efortuile.

Per Garton: Iertați-mă, vreau să vă pun o întrebare suplimentară. Ce lucrare ați dori să vedeți din parte Uniunii Europene, în afară de cea realizată de noi până acum pentru a susține eforturile Dvs. pașnice?

Heydar Aliyev: Munca noi am făcut-o. Dvs. ajutați-ne să instaurăm pacea. Să restabilim integritatea teritorială a Azerbaidjanului. Să eliberăm pământurile ocupate de forțele armate ale Armeniei, pentru ca un milion de azeri să se întoarcă la vetrele lor. Cu toate că în localitățile lor totul este distrus, pustiit, ei vor pur și simplu să se întoarcă pe pământurile lor. Iată ce aștept eu de la Dvs.

Ursula Shwaiter: Vă mulțumesc mult. Eu consider că azi am avut niște discuții și tratative foarte fructuoase. Pentru noi a fost extrem de important să auzim direct de la Dvs. aprecierea situației actuale, să aflăm cum estimați Dvs. realitatea existentă. După aceasta vom avea discuții suplimentare între noi. Vom dezbate suplimentar ce activități putem desfășura pentru realizarea eforturilor și dezideratelor Dvs.

Eu sunt foarte mulțumită, că raportul pregătit de domnul Garton va fi destul de amănunțit. În acest fel, acest raport va fi elaborat nu numai pentru Parlamentul European, penrtu Uniunea Europeană, el va juca un rol la explicarea, la expunerea situației actuale întregii lumi. Vă mulțumim.

Heydar Aliyev: Domnule Garton, eu v-am răspuns la principala întrebare - ce poate să facă Uniunea Europeană.Vă rog sa abordați această situație cu toată seriozitatea. Mulțumesc.