Discursul Preşedintelui Republicii Azerbaidjan, Heydar Aliyev, la ceremonia semnării la Baku acordului între Compania Petrolieră de Stat a Azerbaidjanului si consorţiul de companii petroliere străine cu privire la exploatarea în comun a zăcămintelor din zona terigenă caspică - Palatul Ghyulistan, 20 septembrie 1994

Doamnelor şi domnilor, onoraţi oaspeţi!

Astăzi în viaţa Republicii Azerbaidjan are loc evenimentul istoric care constituie finalul tratativelor ce au durat trei ani.

Negocierile dintre Compania Petrolieră de Stat a Republicii Azerbaidjan şi companiile petroliere străine cu privire la exploatarea în comun a zăcămintelor de ţiţei "Azeri", "Cirag" şi a unei părţi din zăcământul "Ghyuneşli", amplasate în sectorul azer al Caspicii, s-au încheiat cu întocmirea şi prezentarea proiectului acordului cu privire la exploatarea în comun.

Astăzi noi ne-am dat întâlnire în capitala Azerbaidjanului, Baku, în acest superb palat "Ghyulistan", la ceremonia semnării acordului. La Baku au sosit demnitari de stat ai unor ţări străine, invitaţi pentru ca să participe la ceremonia semnării acordului. Adresez un salut cordial tuturor oaspeţilor noştri, care au sosit la Baku pentru a participa la această ceremonia şi le spun "Bine aţi venit!".

Negocierile pe care Compania Petrolieră de Stat a Azerbaidjanului le-a purtat cu companiile petroliere din ţări străine, s-au desfăşurat sub egida statelor şi guvernelor acestor ţări, au fost susţinute de către acestea. La ceremonia semnării acordului au sosit delegaţii din state străine. Salut din toată inima participarea la această ceremonie a delegaţiilor Statelor Unite ale Americii, Federaţiei Ruse, Regatului Marii Britanii, Republicii Turcia, Norvegiei şi le spun: "Bine aţi venit!".

Salut participarea la acest eveniment istoric a Ministrului de Stat al Republicii Turcia, a stimabilului Nahmeddin Djovhari. Adresez un cuvânt de salut Ministrului Energeticii al Regatului Marii Britanii, respectabilului Timothy Eggara. Adresez un salut Vicesecretarului SUA pentru Energetică, stimabilului domn William Woit. Adresez un salut Primului Vicemininstru al Energeticii şi Industriei al Regatului Norvegiei, stimabilului domn Gunnar Murvant. Adresez un salut Directorului General al Ministerului Combustibilului şi Energeticii al Federaţiei Ruse, stimabilului domn Stanislav Pugaci. Îi salut pe membrii Parlamentului Marii Britanii, pe membrii delegaţiei Societăţii de Prietenie Anglia - Azerbaidjan, care nu şi-au precupeţit puterile pentru a veni la Baku ca să participe la această ceremonie şi se află printre noi. Îl salut pe participantul la ceremonia noastră, pe Preşedintele Băncii Islamice pentru Dezvoltare, pe respectabilul domn Osama Djafar Fackih. Adresez un salut reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat în Azerbaidjan, stimabililor ambasadori, reprezentanţilor şi şefilor organizaţiilor internaţionale.

Compania Petrolieră Azeră de Stat a dus timp de trei ani negocieri cu companii petroliere străine, care mai târziu s-au unit într-un consorţiu şi au elaborat împreună proiectul acordului. Delegaţiile acestor companii importante sunt prezente la această ceremonie. Eu le adresez un salut cordial. Îl salut pe Preşedintele Companiei "АМОКО", pe domnul William Lowry. Salut delegaţia Companiei "Bi-Pi", pe şeful acesteia, pe Preşedintele Companiei, domnul Jhon Brown. Salut delegaţia Companiei "Statoil", pe şeful acesteia, domnul Johann Nick Wold. Salut delegaţia Companiei "LUKoil", pe şeful acesteia, pe Preşedintele Companiei, domnul Vaghid Alekperov. Salut delegaţia Companiei "McDermott", pe şeful acesteia, domnul William Vytnis. Salut delegaţia Companiei "Pennsoil", pe şeful acesteia, pe Preşedintele Companiei, domnul Thomas Hamilton. Salut delegaţia Companiei "Remko", pe şeful acesteia, pe Preşedintele Companiei, domnul Stiwen Rempo. Salut delegaţia Companiei "Turkey Petrollari", pe şeful acesteia, domnul Sidghi Sandjari. Salut delegaţia Companiei "Unocal", pe şeful acesteia, domnul Jhon Amel. Salut delegaţia Companiei "Delta Interneshnl", pe şeful acesteia, pe Preşedintele Companiei, domnul Fateh Al-Alban.

Onorată asistenţă, doamnelor şi domnilor!

Petrolul e cea mai mare bogăţie naţională a Republicii Azerbaidjan şi a poporului azer.

Azerbaidjan e cunoscut din timpuri străvechi ca ţinut al petrolului, posedă astfel de bogăţii naturale precum petrolul şi gazele. De aceea, Azerbaidjanul mai e numit şi Ţara Focului. Azerbaidjan are o lungă istorie la extragerea petrolului, la rafinarea şi utilizarea lui. În 1847, în Azerbaidjan, la Baku, pe Bibi-Heybat are loc prima erupţie de ţiţei. De atunci a şi început extragerea ţiţeiului azer cu metode industriale.

La 1857 fraţii Nobeli au creat la Baku prima companie petrolieră şi din acest moment au început a veni în ţara noastră firme străine cu scopul de a utiliza ţiţeiul, a început să intre capital străin.

Astfel, în a doua jumătate a secolului al XIX-ilea un şir de mari puteri ale lumii, firme din ţările dezvoltate au manifestat un mare interes faţă de extracţia petrolului în Azerbaidjan, la Baku. La sfârşitul secolului trecut companii din multe state străine au demarat extracţia petrolului din Baku. Pe parcursul anului 1872 au fost extrase 26 mii tone de ţiţei. La începutul secolului nostru, în 1900, în Azerbaidjan au fost deja extrase 10 milioane de tone de ţiţei, ceea ce a constituit 95% din petrolul extras în Rusia şi 50% din producţia mondială de ţiţei. În primele două decenii ale secolului al XX-ilea companiile petroliere străine şi oamenii de afaceri locali depuneau eforturi considerabile pentru extracţia şi rafinarea petrolului, astfel în Azerbaidjan şi-a luat avânt dezvoltarea industriei petrolului.

Acest interval poate fi considerat convenţional drept prima etapă din istoriei industriei petroliere din Azerbaidjan. În această perioadă, petrolul din Baku a fost utilizat în toate colţurile lumii. Ţiţeiul azer a adus companiilor străine profituri considerabile. În Azerbaidjan au apărut marii întreprinzători, ei au obţinut profituri considerabile. În această perioadă, dezvoltarea industriei petroliere a Azerbaidjanului a dat un important impuls dezvoltării oraşului Baku, a Azerbaidjanului în general. Capitala Azerbaidjanului, Baku, s-a transformat într-un mare oraş industrial, a devenit unul din marile centre industriale ale Imperiului Rus din acele timpuri. Al nostru Baku, cu o istorie veche, a căpătat în acel interval un nou aspect, s-a lărgit, a devenit mai frumos şi aici s-au înălţat clădiri, întreprinderi, uzine şi alte obiective industriale, care corespundeau cerinţelor vremurilor. Azi noi trebuie să apreciem la justa lor valoare cele realizate în acei ani şi să subliniem rolul important pe care l-a jucat petrolul în dezvoltarea Azerbaidjanului, a oraşului Baku.

În 1918 în ţara noastră a fost creat un stat democratic. Azerbaidjanul a obţinut independenţa şi timp de aproape doi ani a existat ca stat independent. Acest stat tindea să folosească bogăţiile ce aparţineau poporului spre binele lui. Din păcate, aceste eforturi n-au dat rezultatele scontate. Deoarece în 1920 statul democratic azer s-a prăbuşit.

În acest an în Azerbaidjan a fost instaurat regimul socialist sovietic. Pe parcursul următorilor 70 de ani, Azerbaidjanul a trăit în condiţiile acestui regim, aflându-se în componenţa Uniunii Sovietice. Petrolul, cea mai mare bogăţie a Azerbaidjanului, era folosit în interesele Uniunii Sovietice. Această perioadă poate fi considerată drept a doua etapă din istoria industriei petroliere. În această perioadă, industria petrolieră a Azerbaidjanului a cunoscut o dezvoltare impetuoasă. Dat fiind, că industria petrolieră era indispensabilă pentru dezvoltarea potenţialului industrial şi economic al Uniunii Sovietice, ea a beneficiat de investiţii majore. De aceea, în dezvoltarea industiei petroliere din Azerbaidjan au fost obţinute progrese substanţiale.

În această perioadă a fost creată marea armată de petrolişti din Azerbaidjan. Industria petrolului şi a gazelor din Azerbaidjan se dezvolta vertiginos, se construiau întreprinderi uriaşe. Au fost fondate importante focare ale ştiinţei, institute de cercetări în domeniul industriei petroliere. În scopul pregătirii specialiştilor de înaltă calificare pentru industria petrolieră, a fost creat institutul care azi se numeşte Academia Petrolului. Petroliştii Azerbaidjanului, specialiştii, oamenii de ştiinţă, mai pe scurt, toţi cei ocupaţi în ramura petrolului аu muncit cu jertfire de sine pentru dezvoltarea industriei ţiţeiului, au scris pagini de glorie în istoria Azerbaidjanului.

După cum am spus, petrolul Azerbaidjanului era folosit nu pentru el însăşi, ci pentru dezvoltarea întregii Uniuni Sovietice. În anii 1941-1945, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ţiţeiul azer constituia 75% din totalul de petrol extras în toată ţara. Şi industria petrolieră din Azerbaidjan, şi petroliştii noştri au adus o contribuţie esenţială la victoria asupra fascizmului german, care ameninţa lumea, la distrugerea lui.

Savanţii care munceau în industria petrolieră a Azerbaidjanului, petroliştii noştri luau parte activă la dezvoltarea şi exploatarea noilor zăcăminte de petrol în orice colţ al Uniunii Sovietice. Nu-i întâmplător faptul, că noile zăcăminte de petrol, descoperite şi puse în funcţiune datorită eforturilor şi muncii lor, luau numele de "Baku-Doi", "Baku-Trei", "Baku-Patru". Sunt inestimabile meritele petroliştilor azeri la dezvoltarea şi exploatarea celor mai mari câmpuri petroliere din Rusia - amplasate în Siberia, la Tiumen, la crearea puternicelor complexe de ţiţei şi gaze de acolo, iar petroliştii azeri constituie şi astăzi marea majoritate printre petroliştii acelor ţinuturi.

Consider că e necesar să comunic oaspeţilor noştri aceste informaţii şi să-i amintesc întregului popor azer despre aceste lucruri. Deoarece toate acestea constituie mândria şi gloria poporului azer, vorbesc despre enormele merite ale poporului nostru, ale petroliştilor noştri faţă de economia mondială.

Unul din succesele petroliştilor azeri constă în aceea, că ei au muncit enorm pentru extracţia ţiţeiului din Marea Caspică. În această direcţie au fost făcuţi anumiţi paşi atât la începutul anilor douăzeci, cât şi în anii treizeci, cu toate acestea adevărata extracţie a ţiţeiului din Marea Caspică a demarat la 7 noiembrie 1949. În această zi, pe platoul pe care noi îl numim Pietrele Petrolului s-a produs prima erupţie a sondei de ţiţei.

Experienţa petroliştilor marini ai Azerbaidjanului a constituit pe parcursul celor 45 de ani care s-au scurs, atât în fosta Uniune Sovietică, cât şi în multe ţări ale lumii, un exemplu de extracţie a petrolului din fundul mării. Meritele savanţilor, petroliştilor azeri în acest domeniu sunt colosale.

După cum ştiţi, poporul nostru şi-a câştigat libertatea acum trei ani, Azerbaidjanul a devenit o republică independentă, poporul azer a devenit stăpân pe propria lui soartă. Poporul nostru a căpătat posibilitatea de a dispune singur de propriile bogăţii naturale. Astfel, în viaţa Azerbaidjanului a început o nouă epocă. Iar in istoria industriei noastre petroliere a fost pusă temelia, vorbind figurat, celei de-a treia etape. Astăzi, aflându-ne la o nouă etapă, noi, exprimând voinţa poporului azer, luăm toate măsurile corespunzătoare pentru valorificarea resurselor sale naturale. Pe parcursul ultimilor trei ani s-au dus negocieri cu companiile străine şi s-a ajuns la un acord. Azi, în această zi istorică, aproximativ la 150 de ani de la demararea extracţiei industriale şi a rafinării ţiţeiului în Azerbaidjan, aduc mulţumiri tuturor generaţiilor de petrolişti, savanţi, specialişti azeri care activează în domeniul industriei petroliere a republicii, tuturor inginerilor şi muncitorilor pentru eforturile depuse de ei în această perioadă la extracţia resurselor noastre naturale, îndreptate spre îmbunătăţirea într-o oarecare măsură a nivelului de trai al poporului nostru, pentru truda lor plină de abnegaţie, pentru marile descoperiri ştiinţifice şi îi felicit din toată inima pentru succesele obţinute în ultimul timp.

Din momentul demarării extracţiei şi rafinării industriale a ţiţeiului în Azerbaidjan, din subsolul teritoriului ţării noastre - pe continent şi pe mare - a fost extras 1 miliard 325 milioane tone de ţiţei. În sectorul azer al Caspicii au fost obţinute în 45 de ani 400 milioane tone de petrol. Totodată, în acelaş interval de timp au fost extrase până la 450 miliarde de metri cubi de gaze. Toate acestea sunt succese colosale, constituie puternica bază şi temelie a dezvoltării economiei, industriei petroliere a Republicii Azerbaidjan în viitor.

Oricât de mult ţiţei n-am extrage, oricâte succese n-am fi obţinut noi în trecut, noi trebuie să ţinem cont de adevărul, că până nu demult, adică până la obţinerea independenţei de către Azerbaidjan, poporul nostru niciodată n-a fost stăpânul propriilor bogăţii naturale. Deşi, înainte de 1920, ţiţeiul nostru era extras şi de către companii străine, şi de către ai noştri, de oameni de afaceri azeri, şi chiar dacă pentru dezvoltarea Azerbaidjanului, mai ales a oraşului Baku, s-a făcut foarte mult, poporul n-a fost proprietarul acestor bogăţii.

Începând cu anul 1920 în viaţa Azerbaidjanului s-au produs schimbări majore. Era în plină dezvoltare economia Azerbaidjanului, în republică a fost creat puternicul potenţial industrial, industria noastră petrolieră a parсurs un lung drum istoric. Şi cu toate acestea, repet, Azerbaidjanul nu era unicul şi adevăratul stăpân al ţiţeiului său. Toate aceste bogăţii nu ne aparţineau nouă, ci statului sovietic. Iar acum, noi suntem la o etapă nouă. Republica Azerbaidjan e stat independent. Poporul azer e stăpânul resurselor sale naturale. Poporul nostru decide de sine stătător, cum are să valorifice aceste bogăţii.

Anume pe baza acestor principii, Compania Petrolieră de Stat a Republicii Azerbaidjan a dus negocieri timp de trei ani cu importante companii petroliere străine cu privire la exploatarea în comun a zăcămintelor noastre de ţiţei. Indiscutabil, aceste negocieri n-au mers pe drum netezit, aici s-au ciocnit de greutăţi, au fost coborâşuri şi urcuşuri. Cu toate aceste, în sfârşit, negocierile au fost finalizate. Interesul companiilor străine cu o bogată experienţă faţă de petrolul azer e absolut firesc şi noi am acceptat asta cu satisfacţie, noi însăşi am manifestat şi manifestăm mare interes faţă de această chestiune.

Spre deosebire de perioadele anterioare, azi Republica Azerbaidjan duce negocieri de sine stătător cu orice stat, inclusiv cu ţarile, cărora aparţin aceste companii petroliere, cu companii străine şi tinde ca principiile ei să fie acceptate. Acordul dintre Compania Petrolieră de Stat a Azerbaidjanului şi companiile petroliere străine cu privirea la exploatarea în comun a zăcămintelor de ţiţei "Azeri", "Cirag" şi a unei părţi din zăcământul "Ghyuneşli"ca urmare a negocierilor, în sfârşit, este elaborat şi finalizat. Acest acord mi-a fost pezentat mie, Preşedintelui Azerbaidjanului. După cum ştiţi, la 14 septembrie, după studierea lui, am publicat Decretul despre semnarea lui de către Compania Petrolieră de Stat a Azerbaidjanului. Companiile străine, de asemenea, au luat hotărârea să semneze proiectul. Şefii statelor, cărora le aparţin aceste companii, de asemenea, şi-au dat acceptul. În consecinţă, noi ne-am adunat azi aici la ceremonia semnării acordului.

Doresc să spun deschis, că nu toate doleanţele părţii azere s-au regăsit în textul acordului. Dar noi înţelegem, că în orice convenţie trebuie de ţinut cont de interesele ambelor părţi. Consorţiul companiilor petroliere din Vest s-a străduit să-şi asigure interesele sale, Compania Petrolieră de Stat a Azerbaidjanului a depus eforturi pentru garantarea intereselor naţionale ale Republicii Azerbaidjan. Pot afirma, că în urma unei activităţi ample şi încordate, în urma abordării chestiunii de către ambele părţi cu un înalt grad de responsabilitate, a fost elaborat un acord care corespunde intereselor ambelor părţi. De aceea eu consider, că acordul ce va fi semnat azi, este avantajos din punct de vedere economic situaţiei actuale şi viitorului Republicii Azerbaidjan, şi am dispus ca el să fie semnat. Făcând acest pas, noi vom demonstra lumii, că Azerbaidjan e ţară cu deschidere către exterior, către economia mondială. Prin semnarea acestui acord noi vom dovedi lumii o dată în plus, că dreptul suveran al Republicii Azerbaidjan s-a reafirmat, că Azerbaidjan e un stat absolut independent, că poporul nostru este stăpânul bogăţiilor sale. Prin semnarea acordului noi stabilim legături între Republica Azerbaidjan şi ţările industrializate ale lumii, cu importantele lor companii, creăm baza pentru intrarea economiei Azerbaidjanului în economia mondială, în economia liberă de piaţă. Prin semnarea acestui acord vom demonstra încă o dată lumii, că Republica Azerbaidjan e un stat de drept şi democratic, că în Azerbaidjan s-a deschis un orizont larg pentru afirmarea şi dezvoltarea principiilor democraţiei, că Republica Azerbaidjan intenţionează să-şi continuie drumul pe calea economiei de piaţă.

Încheierea acestui acord e primul pas important în aplicarea economiei de piaţă în Azerbaidjan. Odată cu semnarea acestui acord, noi deschidem larg uşile pentru investiţiile statelor străine în Azerbaidjan. Punem temelia activităţii în Azerbaidjan a companiilor din alte ramuri ale industriei, demonstrăm încă o dată lumii, că în viaţa economică şi social-politică din Azerbaidjan predomină stabilitatea. Prin semnarea acestui acord, noi ne exprimăm speranţa faţă de întărirea relaţiilor de colaborare economică şi, în general, a relaţiilor în toate sferele cu ţările, reprezentate de companiile ce formează consorţiul petrolier, cu astfel de state puternice precum Statele Unite ale Americii, Rusia, Anglia, Turcia, Norvegia.

Astfel a fost creată o atmosferă favorabilă încheierii acordului şi noi suntem azi martorii unui mare eveniment. Semnarea tratatului deschide o nouă etapă în viaţa Azerbaidjanului, in dezvoltarea economiei sale, în special a industriei petroliere. Acordul se încheie pentru o perioadă de 30 de ani. Asta înseamnă, că avem în faţă o cale lungă, ne predispunem la fapte măreţe, ne aflăm în faţa unor sarcini importante. Cei care au elaborat acordul, ştiu foarte bine asta, cu toate acestea eu doresc să declar tuturor celor prezenţi aici, întregului popor azer că dacă am parcurs o calea grea pentru încheierea acordului, atunci punerea lui în aplicare va fi şi mai dificilă. Beneficiile acordului, rezultatele sale positive pentru fiecare dintre părţi, inclusiv pentru poporul azer, pentru Republica Azerbaidjan independentă depind de îndeplinirea consecventă a acestuia. Acordul e asemănător unui drum cu două sensuri de mers: e necesar ca ambele părţi să se deplaseze cu aceeaşi viteză. E evident faptul, că în faţa companiilor străine se ridică sarcini importante. Vreau să-mi exprim speranţa, că aceste companii şi autorităţile publice ale ţărilor pe care le reprezintă vor lua măsurile necesare în timp util pentru realizarea acestui acord.

Angajamentele care cad în sarcina Republicii Azerbaidjan sunt mai complexe, mai grele. Dumneavoastră ştiţi, că economia Azerbaidjanului traversează o criză profundă. Mari dificultăţi s-au ivit şi în industria petrolieră. Pentru ieşirea din această criză, pentru dezvoltarea economiei Azerbaidjanului, pentru ridicarea bunăstării poporului la nivelul cuvenit într-un timp scurt, e nevoie ca toţi să-şi unească eforturile, să lucreze umăr la umăr la îndeplinirea contractului. Am speranţa că petroliştii experimentaţi, eroici ai Azerbaidjanului, savanţii, toţi cei care muncesc în această ramură a economiei noastre, vor percepe această sarcină ca pe cea mai importantă, mai onorabilă, vor demara lucrările pentru aducerea la îndeplinire a acestui acord. În calitatea mea de Preşedinte al Azerbaidjanului, dând dispoziţii pentru semnarea acestui acord, simt responsabilitatea mea şi îmi dau cuvântul, că voi face totul ce depinde de mine pentru realizarea lui.

Azi, în această atmosferă solemnă şi impresionantă, adresez felicitări petroliştilor Azerbaidjanului, poporului azer, tuturor cetăţenilor Azerbaidjanului cu ocazia acestui eveniment istoric. Apreciez munca delegaţiei Companiei Petroliere de Stat a Azerbaidjanului care a activat în acest domeniu, şi în general toată activitatea companiei în această direcţie şi îi felicit pentru succesele obţinute. Sincere felicitări conducătorilor companiilor străine, consorţiului, care au efectuat o muncă enormă pentru finalizarea acestui acord, tuturor colaboratorilor acestor companii, le adresez urările mele de bine şi doresc a le transmite certitudinea mea, că colaborarea noastră va fi una de succes.

Cu ocazia acestui eveniment, adresez cordiale felicitări şefilor statelor şi guvernelor ţarilor, reprezentate de către companiile străine din SUA, Rusia, Marea Britanie, Turcia, Norvegia. În baza acestui acord noi ne unim strâns eforturile şi purcedem la marea colaborare, şi eu nu mă îndoiesc, că colaborarea noastră va fi de succes, că toate forţele care se opun acesteia vor primi riposta cuvenită, şi Azerbaidjanul, stăpân pe propriul destin, pe propriile bogăţii, îşi va ocupa locul său demn în comunitatea economică internaţională ca urmare a acestei colaborări.

Adresez încă o dată felicitări cordiale tuturor celor prezenţi la această ceremonie, tuturor celor care manifestă interes pozitiv faţă de aceste chestiuni şi îi binecuvântez la semnarea acestui acord. Să fie spre binele tuturor! În numele viitorului fericit al poporului azer, vă felicit călduros cu ocazia semnării aici şi azi, a acestui acord. Vă mulţumesc.

Discursul final de la ceremonia semnării acordului

Onorată asistenţă, doamnelor şi domnilor!

Stimaţi oaspeţi!

Desăvârşim procesul semnării acordului, care a fost elaborat pe parcursul a trei ani. Acordul e deja semnat. Eu am ţinut un discurs înainte de semnarea acordului. Din aceste motive, vă adresez sincere felicitări Dumneavoastră, poporului azer, companiilor străine, care constituie a doua parte a acestui contract, şefilor statelor străine, care s-au alăturat acestui acord, delegaţiilor reprezentanţilor, tuturor celor prezenţi cu ocazia semnării acestui document. Şefii delegaţiilor reprezentanţilor, sosite din diferite ţări străine, conducătorii companiilor care au luat cuvântul după semnarea acordului, au enunţat idei frumoase despre conţinutul acordului, despre esenţa şi importanţa lui pentru viitor. În toate discursurile s-a făcut auzită aceeaşi idee despre beneficial acordului atât pentru Azerbaidjan, cât şi pentru companiile statelor străine, care au subsemnat acest document.

În discursuri au fost rostite cuvinte frumoase despre poporul azer, despre Republica Azerbaidjan independent, au fost enunţate deziderate de bun augur. Îmi exprim satisfacţia pentru aceste cuvinte şi la finalul ceremoniei doresc să subliniez încă o dată, că acest acord o va ajuta pe Republica Azerbaidjan să ocupe un loc demn în comunitatea internaţională, va lega strâns economia ţării noastre de economia mondială, de libera economie de piaţă.

Eu cred, că sunt foarte fericit pentru participarea la elaborarea, la semnarea acestui acord. Sunt conştient de responsabilitatea asumată şi îmi exprim speranţa că viitoarele generaţii vor aprecia la justa valoare evenimentul istoric care are loc astăzi şi aici. Vă adresez încă o dată felicitările mele. Consider ca încheiată prima parte a ceremoniei semnării. Vă doresc tuturor, întregului popor azer, fericire, succese în toate domniile. Vă mulţumesc, vă doresc succese pe viitor!