Circumstante extraordinare mă determină să mă adresez Domniilor voastre cu prezenta declarație.

Începând cu 10 aprilie 1994 forțele armate ale Republicii Armenia au pornit o nouă ofensivă de mare anvergură în direcția raioanelor Goranboy și Tartar, iar din 11 aprilie, înspre raioanele Agderin și Agdam din Republica Azerbaidjan. În aceste zile, unitățile azere care resping neiîntreruptele atacuri ale unităților numeric superioare ale forțelor armate ale Republicii Armenia, duc lupte sângeroase de apărare. De pe teritoriul Armeniei în zona de conflict a fost transferat un contingent militar de circa 3000 de oameni împreună cu zeci de unitati de autoblindate și artilerie grea, incluzând și aruncătorul „Grad”, din care se trage asupra localităților din raioanele menționate ale Azerbaidjanului. În aceste sate sunt mari distrugeri și numeroase victime în rândul populației civile.

Astfel Republica Armenia continuă războiul de cotropire pe teritoriul Azerbaidjanului, atentează la independența, suveranitatea și intergitatea teritorială a Republicii Azerbaidjan, amenințând însăși statalitatea azeră.

Continuând agresiunea, Armenia blochează procesul reglementării pașnice la care Azerbaidjanul participă foarte activ. Realizând de fiecare dată ofensiva următoare în cursul sau în ajunul unor importante inițiative de mediere, agresorul sfidează cinic comunitatea internațională, care întreprinde la momentul actual pași, din păcate fără succes, pentru deblocarea acestui conflict sângeros.

Eu calific ultima ofensivă armeană drept o nouă etapă a agresiunii Republicii Armenia, scopul căreia constă în cucerirea unor noi teritorii ale Azerbaidjanului. În pofida numeroaselor declarații despre aspirația la soluționarea conflictului pe cale pașnică, Republica Armenia demonstrează prin ofensiva în adâncul teritoriului statului suveran, membru al CSI, adevăratele sale intenții ce constau în presarea Azerbaidjanului și a conducerii sale și blocarea procesului de pace.

Vreau sa atrag îndeosebi atenția Domniilor voastre asupra faptului, că noua ofensivă a forțelor armate armene a început cu o zi înaintea deschiderii la 11 aprilie curent la Praga a ședinței Grupului OSCE de la Minsk, la care participă și reprezentanții Azerbaidjanului și ai Armeniei.

Escaladarea agresiunii Republicii Armenia împotriva Azerbaidjanului are loc in perioada negocierilor intensive în cadrul inițiativei ruse de intermediere și în timpul întâlnirii șefilor statelor din Comunitatea Statelor Independente.

Se cuvine să constat, că după ședința șefilor de state din CSI la Ashgabat din decembrie 1993, când a avut loc întâlnirea mea cu președintele Armeniei L. Ter-Petrosian, politica Republicii Armenia față de Republica Azerbaidjan n-a suferit schimbări pozitive. Forțele armate ale Armeniei continuă să ocupe peste 20% din teritoriul Azerbaidjanului, continuă epurarea etnică, mor oameni, suferă privațiuni și chinuri de nedescris un milion de refugiați azeri care s-au aciuat în orășelele de corturi.

Doresc să subliniez, că Azerbaidjanul a avut cea mai activă participare la toate eforturile de intermediere ale comunității internaționale, printre acestea numărându-se organisme internaționale și marile puteri. Aici putem enumera, pe lângă convorbirile mele cu Președintele Armeniei, - întâlnirea din 18 februarie 1994 a miniștrilor apărării Azerbaidjanului, Armeniei și a Federației Ruse, vizita în Azerbaidjan și Armenia a Președintelui Grupului OSCE de la Minsk, Jan Eliasson din martie 1994, întâlnirea speaker-ilor parlamentelor Azerbaidjanului și  Armeniei din 12 martie, negocierile de la Baku și Moscova cu Reprezentantul Special al Președintelui Federației Ruse V.N.Kazimirov, vizita Grupului de pacificatori al Asambleei Interparlamentare a CSI din martie 1994. Însă toate tentativele Azerbaidjanului de a găsi o soluție de compromis reciproc acceptabilă se lovește de atitudinea de pe poziții de forță ale Armeniei.

Republica Armenia torpilează orice propuneri constructive, înaintează condiții prealabile inacceptabile. Esența lor constă în tendința Republicii Armenia care și-a creat un câmp de operații  militare pe teritoriul Azerbaidjanului, de a schimba teritoriile ocupate pe statutul de stat independent pentru Nagorno Karabah, adică să dezmembreze efectiv Republica Azerbaidjan.

Poziția echitabilă a Republicii Azerbaidjan constă în năzuința de a obține eliberarea tuturor teritoriilor ocupate și restabilirea suveranității sale, întoarcerea refugiaților și a persoanelor emigrate forțat în locurile lor permanente de trai și lichidarea consecințelor agresiunii Republicii Armenia. Azerbaidjan nu dorește război și cheamă Armenia la pace în baza principiilor general acceptate în relațiile reciproce dintre statele suverane. Aspirând la pace civică și conciliere, guvernul azer este pregătit să garanteze securitatea și drepturile civile ale locuitorilor armeni din Regiunea Nagorno Karabah cu condiția supunerii față de Constituția Azerbaidjanului.

După cum vă aduceți aminte, la Ashgabat, Azerbaidjanul propunea să se elaboreze un sistem de acorduri bilaterale și multilaterale, orientate spre stabilizarea situației politice, spre recunoașterea  și respectarea reciprocă a suveranității, a intergrității teritoriale și a inviolabilității frontierelor fiecărui stat membru al CSI.

Mă văd forțat să vorbesc încă o dată despre acest lucru, deoarece viața confirmă atitudinea indiferentă față de un fapt strigător la cer, când unul din membrii Comunității Statelor Independente – Republica Armenia – săvârșește o agresiune fățișă împotriva altui membru al CSI – Republica Azerbaidjan, ceea ce în practică exclude perspectivele formării unui organism internațional vital cum am fi dorit noi să vedem Comunitatea noastră.

Aș fi dorit să vă invit să discutăm la această întâlnire problema conflictului armeano-azer în scopul adoptării unor hotărâri concrete pentru lichidarea agresiunii împotriva Republicii Azerbaidjan și a consecințelor sale.

Adresându-ne către șefii de state, noi vă chemăm insistent să:

- dați o apreciere politică agresiunii Republicii Armenia împotriva Republicii Azerbaidjan;

- cereți Republicii Armenia să înceteze operațiunile militare împotriva Republicii Azerbaidjan și, imediat, indiscutabil și necondiționat să evacueze toate forțele sale armate de pe teritoriul Azerbaidjanului suveran;

- cereți Republicii Armenia garanții politice ferme de nereîncepere a operațiunilor militare;

- aplicați sancțiuni față de un membru al CSI – Republica Armenia care efectuează o agresiune armată împotriva altui membru al CSI.

Tărăgănarea și inactivitatea ulterioară amenință cu nenoriciri mult mai mari pe toate statele Comunității.

Heydar Aliyev,

Președintele Republicii Azerbaidjan

Tradus după ziarul „Azerbaykan”, 19 aprilie 1994