Statul Sigizilor


Decăderea la sfârșitul secolului al IX-lea a puterii politice a califatului a condus la apariția pe teritoriul Azerbaidjanului istoric a unor state independente și semiindependente. În acest răstimp, în sud a fost întemeiat un nou stat, creat de dinastia Sigizilor (898-941). Crearea statului este legată de numele comandantului turc de oști al califatului Abu-s-Sag Duvdat oglu Muhammad, originar din Usrusan. Cel mai remarcabil reprezentant al dinastiei Sigizilor a fost Yusuf I b Abu-s-Sag care a reușit pentru prima dată să unească toate teritoriile azere într-un stat unitar independent. Sigizii aveau în supușenia lor un teritoriu enorm, de la Any și Dvina în V până la Marea Caspică în E, de la Zanjan în S până la Derbent în N. În 941, fiul califului Daylam, Marzubān I b Muhammad din neamul Salarizilor, a pus capăt domniei Sigizilor în Azerbaidjan. Capitalele statului au fost Maragha și Ardebil.