Căutare

OPERELE / POLITICA EXTERNA / Azerbaidjan - Europa

Stimate Preşedinte al României, stimate Preşedinte al Senatului României, stimaţi miniştri, oameni de stat ai României, reprezentanţi ai societăţii civile şi mass-media, onorată asistenţă, doamnelor şi domnilor!

Am acceptat cu plăcere invitaţia Preşedintelui României Ion Iliescu şi am sosit în vizită oficială în ţara Domniilor voastre. O atare invitaţie constituie un pas important în dezvoltarea relaţiilor de prietenie între România şi Republica Azerbaidjan. Dând o înaltă apreciere acestui pas, eu am venit la întâlnirea cu Domniile voastre cu un sentiment de prietenie şi respect faţă de poporul român, faţă de schimbările ce au loc în ultimii ani în ţara voastră, am venit însoţit de colegii mei.

Poporul romăn este cunoscut în lume prin fapte frumoase, printr-o istorie plină de eroism, prin lupta pentru a sa independenţă. În Azerbaidjan este bine cunoscută România, poporul român, a sa istorie, cultură, literatură şi arte frumoase cu rădăcini în antichitate. România este deosebit de cunoscută pentru ţiţeiul său. Azerbaidjanul, fiind o veche ţară a petrolului, a avut dintotdeauna relaţii cu ţările care extrag petrol. Acest fapt, de asemenea,este o punte între noi şi România. Mulţi petrolişti, savanţi, ingineri, tehnicieni, specialişti azeri au lucrat în anii 50-60 pe câmpurile petroliere din apropierea oraşului Piteşti din România, oferind astfel asistenţă prietenească poporului român la dezvoltarea ţării sale.

Petroliştii azeri, printer aceştia numărându-se şi reprezentanţi ai culturii, ştiinţei şi artei azere, au menţinut contacte strânse cu colegii români. În România ei au fost mereu primiţi cu ospitalitate, prietenie şi frăţie, au beneficiat întotdeauna de sprijin. De aceea, astăzi, noi putem afirma pe bună dreptate, că relaţiile româno-azere de prieteneie, cooperare au istoria lor. Astăzi, noi muncim împreună cu dumneavoastră, depunem eforturi comune pentru a da un impuls nou colaborării şi prieteniei dintre popoarele noastre.

După revoluţia din decembrie 1989, Azerbaidjanul urmăreşte cu atenţie proceselece au loc în România. Această perioadă din istoria României este legată de faptul, că pe parcursul acestor ani au avut loc şi se produc mari schimbări social-politice cu scopul valorificării potenţialelor posibilităţi ale poporului român, democratizării statului, instaurării drepturilor omului, principiilor libertăţii şi independenţei României.

Noi cunoaştem din mass-media, din informaţia parvenită nouă, din contacte, întâlniri personale, că aceşti ani au fost pentru poporul dumneavoastră dificili, dureroşi, în unele cazuri, tragici. Dar pe lângă toate acestea, au fost ani de glorie, în sensul că în anii ce s-au scurs, în România, în viaţa poporului român a avut loc o cotitură radicală. Schimbările democratice ce au loc în ţara dumneavoastră în ultimii ani, procesele democratizării vieţii social-politice, instaurarea economiei de piaţă şi a pluralismului politic, libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea de conştiinţă – toate aceste inovaţii provoacă un sentiment de profundă satisfacţie în societatea azeră, în rândurile poporului nostru.

Noi ştim bine, că tot ce se face în aceşti ani, se infăptuieşte în sensul adevărat al acestui cuvânt, la porunca poporului, pentru popor. În legătură cu acest moment, aş fi dorit să subliniez rolul deosebit al preşedintelui României, al prietenului nostrum Ion Iliescu. Pe parcursul acestor ani el dirijează cu hotărâre toate aceste procese şi promovează o politică pe deplin concordantă cu interesele poporului său.

Azerbaidjanul a dobândit neatârnarea ca stat independent în decembrie 1991. Poporul nostru consideră acest lucru drept o mare victorie istorică. La începutul secolului nostru, în 1918, Azerbaidjanul a obţinut independenţa de stat, a fost format primul guvern democratic azer. Însă acesta a funcţionat doar 23 de luni şi a fost răsturnat urmare a instaurării puterii sovietice în Azerbaidjan, precedată de intrarea Armatei Roşii pe teritoriul Azerbaidjanului. Azerbaidjanul a fost parte integrantă a Uniunii Sovietice timp de 71 de ani, şi, în cele din urmă, în decembrie 1991 a devenit independent. Aceşti trei ani şi jumătate de neatârnare au fost pentru ţara noastră, pentru poporul nostru foarte dificili şi complicaţi. Viaţa noastră este complicată, înainte de toate, de faptul că din 1988 Azerbaidjanul suportă consecinţele unei agresiuni militare din partea Republicii Armenia vecină. Din păcate, conducerea comunistă a Uniunii Sovietice n-a prevenit la timpul său această agresiune. Azerbaidjan şi Armenia, fiind republici unionale, intrau în componenţa statului comun – Uniunea Sovietică.

Toate aceste luate împreună au cauzat un mare prejudiciu politic regiunii caucaziene. Fireşte, Azerbaidjanul a suferit mari pierderi provocate de agresiunea Armeniei. 20 de procente din teritoriile Azerbaidjanului sunt ocupate de către forţele armene armate. Peste 1 milion de cetăţeni ai Azerbaidjanului, locuitori din zonele ocupate de forţele armate armene au fost alungaţi de la vetrele lor şi locuiesc la moment în condiţii grele în orăşele de corturi.

Astăzi, doresc sa menţionez cu un sentiment de mare regret, că conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan, conflict legat de regiunea Nagorno-Karabah a Republicii Azerbaidjan a devenit foarte molipsitor. Acum, întregul Caucaz şi multe regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, inclusiv, multe regiuni din lume sunt cuprinse de flăcările conflictelor. Noi am pierdut mult în urma acestei agresiuni, au murit sute de mii de oameni, pe teritoriile ocupate au fost distruse peste 700 de mii de oraşe, sate şi aşezări de tip urban. După cum am menţionat, o parte din teritoriul azer se află sub ocupaţia formaţiunilor armene înarmate.

Cu toate acestea, Azerbaidjanul, ţară iubitoare de pace, se află pe poziţia aplanării conflictului prin metode paşnice, pe căi politice. În această direcţie s-au obţinut anumite rezultate. În mai anul trecut a fost încheiat acordul despre încetarea focului, care este respectat mai bine de treisprezece luni. Aceasta este doar una din condiţiile obţinerii unei adevărate păci durabile. Din acest punct de vedere noi punem mari speranţe în organismele internaţionale – Organizaţia Naţiunilor Unite, în mod deosebit, în Grupul OSCE de la Minsk, înfiinţat special pentru soluţionarea conflictului armeano-azer.

În decembrie anul trecut, la summit-ul OSCE de la Budapesta a fost adoptată o importantă rezoluţie privitor la soluţionarea paşnică a conflictului armeano-azer. Şi noi punem mari speranţe în îndeplinirea acestei rezoluţii.

România, în calitate de membru OSCE, aduce contribuţia sa la rezolvarea pe căi paşnice a acestei probleme. De aceea, eu am primit cu un sentiment de profundă satisfacţie declaraţia Preşedintelui României d-lui Ion Iliescu prin care este pe deplin susţinută poziţia Azerbaidjanului faţă de soluţionarea paşnică a conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan.

Noi ne punem speranţa în colaborarea ulterioară cu România în cadrul OSCE şi credem, că România va continua şi pe viitor să depună eforturi pentru ca OSCE să se ocupe mai active de chestiunea soluţionării conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan, de aspectele asigurării păcii în regiune, inclusiv, de organizarea activităţii de formare a forţelor multinaţionale de menţinere a păcii.

Viaţa Azerbaidjanului independent, pe lângă agresiunea militară, este complicată de procsele politice interne. De exemplu, în această perioadă au avut loc cateva incidente care contravin Constituţiei. Pot să vă declar cu satisfacţie, că noi am eliminat aceste dificultăţi, fapte mizerabile, şi la moment, situaţia social-politică în Azerbaidjan este stabilă.

Azerbaidjanul, fiind stat independent, merge pe calea edificării unui stat democratic, de drept, realizării reformelor în domeniul economiei, instaurării economiei de piaţă şi integrării în sistemul economic international. În Azerbaidjan este garantat pluralismul politic, activează zeci de partide, se tipăresc sute de ziare, există şi alte libertăţi.

Principiul primordial pentru noi este asigurarea drepturilor omului, libertăţii personalităţii şi posibilităţii ca toţi cetăţenii Azerbaidjanului să beneficieze de drepturile lor, indiferent de naţionalitate, religie şi convingeri religioase.

La 12 noiembrie noi vom avea alegeri parlamentare, primele alegeri în parlamentul Azerbaidjanului. În această zi va fi adoptată prin referendum naţional prima Constituţie a Republicii Azerbaidjan independente.

În politica externă Azerbaidjanul caută să construiască relaţii echitabile cu toate statele lumii. Azerbaidjanul este membru a multor organisme internaţionale, participă la activităţile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Noi dăm o înaltă apreciere faptului, că în decembrie 1991 România a fost una dintre primele ţări care au recunoscut independenţa Azerbaidjanului. Profitând de ocazie,doresc sa aduc mulţumiri în numele poporului azer statului România, preşedintelui său, d-lui Ion Iliescu.

Noi sperăm că vom pune la punct relaţiile noastre cu toate entităţile economice internaţionale. Nouă ne-au fost acordate investiţii străine, a fost adoptat un amplu program de privatizare a proprietăţii de stat.

Anul trecut, Azerbaidjanul a semnat un contract cu multe companii petroliere străine cu privire la valorificarea comună a zăcămintelor de ţiţei din Marea Caspică. Noimaterializămacestprogram.

Summit-ul ţărilor Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, care a avut loc ieri, a adoptat o declaraţie foarte importantă, are o mare însemnătate. Eu aduc mulţumiri poporului român, guvernului român, Preşedintelui României d-lui Ion Iliescu pentru ampla şi rodnica activitate realizată pentru organizarea summit-ului şefilor de state şi guverne ale ţărilor din bazinul Mării Negre.

Noi ne von implica temeinic în activitatea Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, vom lua toate măsurile pentru realizarea întregului program. Noi vom face tot posibilul pentru o şi mai amplă dezvoltare a relaţiilor bilaterale dintre România şi Azerbaidjan. Noi dorim să cooperăm în domeniul economiei, în toate sferele vieţii social-politice.

Azerbaidjanul va colabora cu Comunitatea Europeană, inclusiv, cu Uniunea Europeană. Anul trecut noi am semnat la Bruxelles Programul NATO „Parteneriat pentru Pace”.

Poporul azer s-a străduit de-a lungul multor ani ca să devină liber şi să obţină neatârnarea, şi, în sfârşit, a obţinut independenţa, deşi pe acest drum s-a confruntat cu multe greutăţi, cu multe

privaţiuni, a fost supus la tot felul de presiuni. Sper că comunitatea internaţională, incluzând şi statul România vor oferi sprijin.

Doresc poporului român fericire şi bunăstare, succese la realizarea planurilor şi sarcinilor asumate.

© aliyev-heritage.org