Din discuția Președintelui Republicii Azerbaidjan, Heydar Aliyev, cu delegația României - 13 iunie 2000


Heydar Aliyev: Bine ați venit în Azerbaidjan! Relațiile dintre România şi Azerbaidjan au un caracter amical și de colaborare fructuoasă. Noi avem de gând să extindem și mai mult această colaborare.

La timpul meu am fost în România în vizită oficială. E adevărat, că asta s-a întâmplat cu 5 ani în urmă. Domnul președinte Emil Constantinescu s-a aflat în vizită oficială în Azerbaidjan în 1998. Pe parcursul acestor vizite noi am semnat o serie de documente importante.

În septembrie 1998 în Azerbaidjan și-a ținut lucrările o conferinţă internaţională importantă cu privire la materializarea Programului TRASECA, dedicată refacerii Marelui drum al mătăsii. La această conferință, preşedintele Românie, stimatul Emil Constantinescu a condus o delegaţie, iar noi am purtat discuţii îndelungate, am semnat un document comun de o importanţă deosebită.

Urmează ca eu să fac o nouă vizită în țara Dvs. la invitația preşedintelui Emil Constantinescu. Şi eu voi da curs acestei invitații. În zilele următoare voi avea o întrevedere cu ambasadorul. Vom discuta această chestiune, probabil, vom stabili şi data convenabilă ambelor părți.

La una din întâlniri i-am spus ambasadorului Dvs. că este de nevăzut. Dumnealui mi-a răspuns, că nici eu nu apar în public. La rându-mi, i-ami zis că mă vede la televizor. Dar ca să-l văd și eu, dânsul trebuie să vină la mine. Aveți un ambasador foarte bun şi cred, că ne vom vedea în zilele apropiate şi vom discuta despre multe chestiuni.

Stimați senatori,

Această vizită a Domniilor voastre are, desigur, o mare importanță pentru dezvoltarea relațiilor româno-azere. Știu că ați făcut cunoșință într-o oarecare măsură cu Azerbaidjanul. La Milli-medjlis ați avut convorbiri şi întâlniri fructuoase. Președintele Milli-medjlisului afirmă, că azi, chiar aţi luat parte la şedinţa parlamentului. E foarte bine. Dumneavoastră v-ați întâlnit și cu primul ministru. Consider că aveți posibilitatea să cunoașteți Azerbaidjanul de la sursă. Vă adresez încă o dată cuvântul meu de bun venit.

Gheorghi Prisacaru (preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României): Domnule Preşedinte! Doresc să exprim mai întâi de toate recunoştinţa pentru audienţa oferită nouă azi. Vă asigur, că e o mare onoare atât pentru întreaga delegație, cât și pentru vizita noastră.

Domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă transmit cele mai cordiale salutări din partea preşedintelui nostrum, Emil Constantinescu şi că dumnealui speră să vă vadă anul acesta în România.Dar la începutul audienței ne-ați dat o veste plăcută.

Heydar Aliyev: Eu știam că veți menţiona acest lucru.

Gheorghi Prisacaru: Domnule președinte, îmi exprim adânca recunoștință pentru faptul că ați acceptat această propunere. Credeți-mă, România vă va oferi o primire frumoasă. Apropo, trebuie să vă spun, că în timpul vizitei menţionate de Dv. de acum cinci ani, poporul roman v-a primit, într-adevăr, cu căldură şi prietenie.

Heydar Aliyev: Aveți dreptate, eu îmi amintesc de ea cu multă gratitudine.

Gheorghi Prisacaru: Domnule președinte, în general, sunteți bine cunoscut în România. Poporul nostru vă cunoaște datorită grandioaselor activități pe care Dv. le-aţi realizat, le realizaţi şi le veţi realiza în numele fericirii şi viitorului poporului azer.De aceea, pentru noi este o mare onoare să vă întânim, să vâ primim în România. Pentru noi, bineînţeles, va fi o mare cinste şi întâlnirea Domniei voastre - întrevederea președintelui Azerbaidjanului cu președintele României. Domnule președinte, eu v-aş sfătui să vă grăbiți, deoarece în noiembrie în România vor avea loc alegeri.

Heydar Aliyev: Ce fel de alegeri?

Gheorghi Prisacaru: Alegeri generale și prezidențiale.

Heydar Aliyev: În noiembrie?

Gheorghi Prisacaru: Da. De aceea, noi sperăm că vei veni până în noiembrie.

Heydar Aliyev: Ați făcut bine, că m-ați informat despre acest lucru.

Gheorghi Prisacaru: Domnule preşedinte, eu doresc, de asemenea, să transmit un salut cordial de la domnul Ion Iliescu. El a fost mai înainte preşedinte al României, în 1995 v-a primit în țara noastră. Totodată, dânsul e președintele partidului, al cărui membru sunt și eu.Când domnul Iliescu a aflat despre vizita mea în Azerbaidjan, m-a rugat insistent să vă transmit salutări cordiale și calde.

Domnule președinte, aţi menţionat pe bună dreptate, că noi am sosit în Axerbaidjan la invitația Milli-medjlisului. Am avut un program foarte interesant. În general, ca să fim modeşti, am adus prin această vizită o contribuţie solidă la lărgirea colaborării dintre ţările noastre. Această vizită a noastră va exercita, fără doar și poate, o influență benefică asupra extinderii colaborării dintre statele noastre.

Desigur, noi cunoaștem bine, că temelia principală, fundamentală pentru extinderea relaţiilor dintre România şi Azerbaidjan a fost pusă în timpul vizitelor reciproce ale şefilor de state.Însă, cu toate acestea, noi credem că și parlamentele - membrii lor, aleși de către popor, de asemenea își aduc micul lor prinos la dezvoltarea acestor legături. Desigur, noi considerăm, că diplomaţia parlamentară nu constituie un concurent al diplomaţiei generale, a politicii promovate de Domnia voastră, ci o formă complementară.

Programul elaborat pentru prezenta vizită, pregătită de colegii noștri din parlament, ne permite să facem un schimb amplu de păreri despre legăturile, relațiile dintre țările noastre. În urma acestor convorbiri, acestui schimb de opinii, noi am făcut cunoștință cu frumoasele realizări ale țării Dv. obţinute după declararea independenţei.

Domnule preşedinte, îmi face plăcere să vă comunic, că România a fost al doilea stat care a recunoscut independenţa Azerbaidjanului. Noi ne-am convins încă o dată, că procesele , reformele ce au loc în ambele state sunt foarte identice.

În linii generale noi dăm o înaltă apreciere efortutilor Dv. de a fi prezenți în Europa, de a vă apropia de ea. Romănia este o țară europeană. Vreau să subliniez, că noi considerăm Azerbaidjanul drept țară europeană. Domnule președinte, profitând de ocazie vreau să aduc la cunoștință, că România va acorda orice fel de sprijin Azerbaidjanului în procesul intrării în Consiliul Europei. Ieri, noi am discutat pe îndelete această temă cu conducătorii parlamentului. În această clipă pot să vă asigur, că deputații români ce ne reprezintă la Consiliul Europei vor susține Azerbaidjanul în toate procedurile de acolo, adică în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Totodată, România sprijină eforturile decisive ale țării Dv., orientate spre întărirea independenţei, susţine eforturile pentru apărarea integrităţii teritoriale a țării şi, în general, sprijină eforturile Dv. pentru atingerea unei dezvoltări economice stabile.

Domnule președinte, trebuie să adaug, că relațiile politice dintre țările noastre se află la un nivel foarte înalt. Sunt sigur, că vizita Dv. la București va impulsiona și mai mult aceste legături politice. Desigur, în același timp va conferi un nou conținut și colaborării economice.

Noi nu suntem o delegaţie guvernamentală. Cu toate acestea, Dv. ştiţi foarte bine, că nivelul colaborării economice, de asemenea, are pentru noi o mare importanţă.Volumul total al colaborării economice bilaterale nu poate să atingă nivelul relaţiilor noastre politice.

Domnule preşedinte! Permiteți-mi să expun părerea cu privire la unele probleme.Mie mi s-a oferit o șansă unică. De aceea, profitănd de ocazie, doresc să atrag atenția Dv. asupra unor chestiuni.

În primul rând, am studiat acest aspect și am evaluat starea de lucruri din domeniul respectiv, și considerăm că e necesară deschiderea ambasadei Azerbaidjanului în România. Sunt convins în acest caz, că deschiderea ambasadei Azerbaidjanului va contribui la o mai mare dezvoltare a relațiilor dintre țările noastre în sens pozitiv și, în linii generale, a relațiilor în toate sferele de activitate.

În al doilea rând, vine chestiunea colaborării în domeniul exportului de țiței. Dispun de informații că Dv. ați luat o hotărâre cu privire la exportul de țiței și această decizie prevede exportul petrolului prin oleoductul Baku-Tbilisi-Djeihan. Rugămintea noastră şi dezideratele constau în faptul ca Dv.să țineți cont în activitatea ulterioară de efectuarea exportului și via Constanța.Cândva, Dv. ați afirmat, că petrol va ajunge pentru toţi. Anume din acest motiv, noi am decis că va fi suficient petrol și pentru oleoductul Baku-Tbilisi-Djeihan, și pentru exportul de țiței prin oraşul Constanța.

Prietenul meu, domnul ambasador mi-a comunicat, că în cadrul discuțiilor cu un profesor, specialist din Azerbaidjan, acesta i-a spus că de prin 2004 Azerbaidjanul va putea exporta anual în Vest 100 milioane tone de țiței.

Heydar Aliyev: O sută de milioane tone de țiței?

Gheorghi Prisacaru: Trebuie să fac niște precizări, adică o sută de milioane tone de țiței vor fi transportate din această regiune via Azerbaidjan.Fără îndoială, petrolul azer va juca, de asemenea, rolul principal în acest caz. Eu sper, domnule preşedinte, ca o parte din țiței poate să revină Constanței, deoarece există două căi spre România: oleoductul ce pornește din Constanța, apoi în amonte pe Dunăre şi de acolo spre Marea Nordului. Lungimea acestei rute este de 1700 km. Există și un alt oleoduct spre oraşul Trieste. Sunt sigur, că realizarea unui asemenea proiect va avea un mare impact asupra dezvoltării relațiilor dintre țările noastre.În cele din urmă, să ne oprim la a treia chestiune, domnule președinte, esența ei fiind următoarea: în toată lumea este cunoscut faptul, că ambele țări au anumite tradiții în ramura petrolieră. Unii, cu rang de reprezentanți, ajungând în România, au văzut pentru prima dată sonde petroliere. Eu, însă, le-am văzut pe Marea Caspică. Dv.probabil, știți bine şi acest lucru este cunoscut, că Romănia dispune de posibilități legate de utilajul petrolier, precum şi de specialişti.

Bineînțeles, salutăm colaborarea dintre Academia Petrolului din Azerbaidjan și Universitatea de Petrol şi Gaze Ploiești. Mi se pare, că putem avea o colaborare fructuoasă și în acest domeniu.În ansamblu, vă asigur, că România poate deveni o fereastră a Azerbaidjanului spre Europa.

Domnule președinte, concomitent cu aceasta și bizuindu-mă pe sprijinul Dv. privesc cu optimism dezvoltarea relaţiilor noastre.

Heydar Aliyev: Vă mulţumesc. Preşedintele, domnul Emil Constantinescu mi-a transmis salutul său prin Dv. Vă rog să-i transmiteți domnului Emil Constantinescu salutările mele și cele mai bune urări.Sunt bucuros că între noi s-au închegat niște relații extraordinare. La forumurile organismelor internaționale ne întâlnim adeseori și discutăm prietenește. Repet încă o dată, că am acceptat invitația președintelui Dv. și ați procedat bine că ați precizat pentru mine termenul acesteia. Eu voi face tot ce este posibil ca să întreprind această vizită până la alegerile din țara Dvs. Mi-au produs bucurie și salutările, transmise prin Dv. de către fostul președinte Iliescu. Pe noi doi ne leagă niște relații de adevărată prietenie şi colaborare. După cum se știe, dânsul a avut merite deosebite în timpurile grele după înlăturarea lui Ceaușescu. Noi ne-am întâlnit de multe ori la forumurile organismelor internaționale. La invitația lui, eu am făcut pentru prima dată o vizită oficială în Romănia. Iar el s-a aflat în vizită oficială în Azerbaidjan la invitația mea.Vă rog să-i transmiteți salutul şi urările mele.Spuneți-i că este mereu binevenit în Azerbaidjan în calitate de oaspete al meu.

Dv.ați făcut referiri la o serie de probleme. Deschiderea Ambasadei Azerbaidjanului în România are o mare importanță. Și noi dorim asta. În cadrul discuției cu domnul președinte Emil Constantinescu am luat decizia ca România să deschidă o ambasadă în Azerbaidjan, iar Azerbaidjanul, în România. România a îndeplinit această misiune şi ambasadorul acestei țări se află de câteva luni bune în Azerbaidjan. Și noi vom face totul pentru deschiderea ambasadei noastre în România. Se înțelege de la sine că Azerbaidjanul este o ţară mică în comparaţie cu România. Posibilitățile economice ale țării noastre sunt deocamdată limitate.

La Baku Dvs. vedeţi doar o singură fațetă a Azerbaidjanului, dar nu o observați pe cealaltă. Aceasta constă în faptul că 20% din pământurile azere se află sub ocupația forțelor armate ale Armeniei. Peste un milion din cetățenii noștri au fost izgoniți cu forța de pe pământurile ocupate. Sunt mai bine de 7-8 ani de când dânșii locuiesc în corturi.

Noi tindem spre soluționarea paşnică a conflictului armeano-azer. Însă, din nefericire, nu putem să ne atingem scopul din cauza poziției destructive a Armeniei. Eu sunt la curent cu faptul, că România a fost una dintre primele țări care au recunoscut independența Azerbaidjanului. Declaraţia Dv. de asemenea, este esenţială pentru noi. România sprijină integritatea teritorială a Azerbaidjanului. Acest lucru este necesar nu numai Azerbaidjanului, ci și fiecărei țări, inclusiv și României. Se știe că în țara Dvs. au existat anumite probleme, legate de minoritatea ungară. Sunt foarte bucuros, că ați rezolvat această problemă pe cale pașnică.

Gheorghi Prisacaru: Noi am îcheiat un acord bilateral.

Heydar Aliyev: Ştiu, domnul Constantinescu mi-a vorbit despre acest lucru. Vedeţi, Dvs. aţi încheiat un tratat, noi, însă, nu putem opri războiul care durează de 12 ani.

Vă mulţumesc încă o dată pentru această declaraţie.Sper să rămâneți și pe viitor pe această poziție.

Azerbaidjanul e o țară europeană. În primul rând, pentru că ne aflăm pe continentul european, în al doilea rând, valorile europene s-au înrădăcinat adânc în viaţa Azerbaidjanului. În Azerbaidjan, concomitent cu valorile noastre naționale spirituale sunt însușite, percepute și valorile europene. Azi, Azerbaidjanul, mergând pe calea democrației, a reformelor economice, a economiei de piață, demonstrează o dată în plus ataşamentul său față de valorile general umane și, în particular, faţă de valorile europene. Din acest e motive noi dorim să aderăm la Consiliul Europei.

Unii oameni din Azerbaidjan ne adresează întrebarea: la ce ne trebuie nouă Consiliul Europei? Doar în Consiliul Europei Azerbaidjanul nu e ospătat cu miere! Dimpotrivă, acolo, înaintează niște cerințe foarte serioase. Însă noi nu putem să ne izolăm de Europa.

Vă mulţumesc mult pentru declaraţia făcută cu privire la examinarea pe 28 a lunii curente de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a chestiunii primirii Azerbaidjanului în Consiliul Europei. Acceptând declarația Dvs. eu cred că deputații țării Dvs. prezenți acolo, vor vota în favoarea Azerbaidjanului.

Dvs.de asemenea v-ați referit la chestiunea petrolului, ați vorbit despre Constanța. În primul rând, eu am menționat, că noi ne ocupăm aici de refacerea Marelui drum al mătăsii și de transpunerea Programului TRASECA al Uniunii Europene. România, și în special orașul portuar Constanța, joacă un rol foarte însemnat în refacerea Drumului mătăsii. De aceea, colaborarea noastră în acest domeniu are un mare viitor. Dv. ați menționat , pe bună dreptate, că acest drum poate fi continuat pe Dunăre până la extremitatea nordică a Europei.

Acum câţiva ani, în timpul vizitei în Germania, la negocierile cu cancelarul federal Helmut Kohl, am vrut să-I explic, că acest drum poate trece prin Azerbaidjan, Georgia, Marea Neagră, Constanţa, apoi pe Dunăre, prin Germania și mai departe spre nord.În trecut, acum câteva secole, această cale era folosită în schimburile comerciale dintre Vest și Orient.

Și, referindu-ne mai concret la problema petrolului, am spus și mai repet încă o dată, că petrol în Azerbaidjan e mult și va fi întotdeauna destul. Noi începem construcţia principalului oleoduct pentru exportul de țiței Baku-Tbilisi-Djeihan. În aprilie a anului trecut a fost dat în folosință oleoductul Baku-Supsa.Vapoarele, încărcate cu țiței la Baku, iau cursul spre un șir de țări şi începând din acest an, cursele vor fi și mai intense. Din aceste motive, eu subliniez o dată în plus, că în acest scop poate fi folosit și portul Constanța. Pe viitor, oleoductul Baku-Supsa va fi lărgit.

România ca și Azerbaidjanul este o țară cu vechi tradiții în domeniul petrolului. Dv, v-ați referit la legăturile dintre Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești și Academia de Stat a Petrolului din Azerbaidjan. Eu îmi aduc bine aminte ce legături prietenești existau între Uniunea Sovietică și România după cel de-al Doilea Război Mondial. Cam pe la sfârşitul anilor patruzeci, începutul anilor cincizeci ai secolului XX, mulți specialiști azeri au lucrat timp de câțiva ani la instalațiile petroliere din Ploiești. Acest lucru atestă existența în trecut a unor relații între țările noastre.

La timpul cuveni, între orașele Ploiești şi Sumgaiât se stabiliseră niște relații strânse. Orașul vostru, Pitești, este orașul chimiștilor. Și în Azerbaidjan, Sungaiât este orașul chimiei. Repet, la timpul cuvenit între aceste două orașe au fost puse pe roți niște relații strânse și eu am participat la toate aceste activități.

Astfel, eu consider că relațiile noastre trebuie să se dezvolte în toate sferele, mai ales în cea a țițeiului. În ceea ce ne privește, noi luăm toate măsurile indispensabile.Trebuie să ne gândim ce problemă concretă poate fi soluționată înainte de vizita mea oficială în România.

Eu știu, că funcționează oleoductul Constanța -Trieste. Problema folosirii acestei conducte de țiței a fost înaintată chiar de compania "ENE-AGIP" din Italia, care desfășoară o activitate intensă în Azerbaidjan. Ei prevăd transportarea țițeiuilui din Trieste în Italia. Vedeţi, că eu cunosc toate variantele. Noi lucrăm asupra fiecăreia din ele.

Eu sunt foarte satisfăcut, că ați venit şi ne-am întâlnit. Repet, că între Azerbvaidjan și România există niște relații strânse de prietenie și de colaborare. Și parlamentele țărilor noastre, de asemenea, trebuie să-și aducă aportul lor la dezvoltarea acestor relații. Vă mulţumesc pentru că faceți acest lucru.

Gheorghi Prisacaru: Domnule președinte, noi știm, că nu dispuneți de timp și n-am dori să abuzăm. Îmi exprim recunoștința pentru faptul că v-ați făcut timp și pentru noi, cât și pentru cuvintele adresate nouă. Totodată, eu doresc să afirm, că popoarele noastre cu problemele lor, cu procesele social-politice ce s-au perindat prin viața lor, se asemănă între ele chiar și după mentalitate. Când România a dorit să intre în Consiliul Europei, s-au găsit și la noi inși, care spuneau: avem sau nu nevoie de Consiliul Europei? Sunt pe deplin de acord cu Dv.că pronunțând "Europa", trebuie să avem în vedere o sumă de valori. Dat fiind, că în aceste clipe procesele au devenit de așa natură, încât în zilele noastre e imposibil să trăim izolat pe această lume. De aceea, noi trebuie să ne unim și să trăim într-un sistem unic de valori.

Domnule președinte! Îmi exprim profunda mea gratitudine și vă așteptăm în România.

Domnule președinte! Permiteți-mi să vă ofer acest album cu fotografii, în care este reflectată viața României. Dv.cunoașteți foarte bine România. Acest album cu fotografii vă va aminti mereu de unele locuri pe care le-ați vizitat în România.

Heydar Aliyev: Vă mulțumesc mult.

Ziarul "Azerbaykan", 15 iunie 2000.