Alocuţiunea Preşedintelui Republicii Azerbaidjan la şedinţa Adunării Naţionale - 5 noiembrie 1993


Onoraţi membri ai Adunării, deputaţi, oaspeţi! Ca urmare a alegerii mele în calitate de preşedinte al republicii, Adunarea Naţională nu şi-a putut ţine şedinţele în această perioadă.Consider că azi mi se oferă şansa de a prezida şedinţa dată pentru ultima oară în calitate de Preşedinte al Sovietului Suprem. 

Îmi exprim recunoştinţa faţă de Adunarea Naţională, faţă de membrii săi pentru activitatea comună în acest forum pe parcursul câtorva luni, faţă de munca şi acel ajutor, acea încredere care mi-au fost acordate ca Preşedinte al Sovietului Suprem, pentru susţinerea Adunării Naţionale în timpul îndeplinirii de către mine a atribuţiilor Preşedintelui Sovietului Suprem. Doresc să menţionez că în acest răstimp, experienţa mea de muncă obţinută pe parcursul vieţii mele anterioare, s-a consolidat printr-o practică bogată. A conduce Adunarea Naţională timp de câteva luni de zile, a prezida şedinţele sale, a sintetiza opiniile parlamentarilor şi a asigura adoptarea unor decizii corecte în chestiunile dificile – toate acestea au devenit pentru mine o importantă şcoală de experienţă şi vreau să aduc mulţumiri Adunării Naţionale pentru această experienţă, precum şi pentru munca noastră comună.

La şedinţele Adunării din această perioadă au fost respectate cu statornicie principiile democratice. Eu am depus eforturi ca aici să fie asigurat în permanenţă pluralismul de opinii, ca să se ţină cont de părerea fiecărui membru al Adunării. Uneori şedinţele noastre durau foarte mult, câteodată discursurile unor parlamentari ieşeau cu mult în afara regulamentului, alteori depăşeau regulamentul şi discursurile, şi intervenţiile mele. Însă toate acestea erau necesare, urmăreau unicul scop ca numai pe baza unui amplu schimb de păreri, studierii şi examinării chestiunii să se ajungă la adoptarea unor decizii cât mai juste, cât mai binevenite.  De aceea, eu consider că pe parcursul lunilor petrecute în această sală, în activitatea Adunării Naţionale au predominat în permanenţă principiile democratice, etica parlamentară, practica parlamentarismului şi vreau să-mi exprim convingerea că aşa va fi şi în viitor. 

Vă aduc încă o data mulţumiri tuturor dumneavoastră, îi doresc succes Adunării, membrilor săi în activitatea ulterioară. Adunarea Naţională, deputaţii poporului au luat parte activă la alegerea mea în calitate de Preşedinte al ţării. Situaţia dificilă,confruntarea amplificată în Azerbaidjan începând cu 4 iunie au fost depăşite numai şi numai datorită hotărârilor Adunării Naţionale. Încercările anumitor forţe în aceste vremuri de a provoca un război civil, de a dezmembra republica au fost contracarate graţie deciziilor luate. Toate acestea constituie rezultatul activităţii şi meritul Adunării Naţionale. 

În perioada ce s-a scurs, Adunarea Naţională s-a aflat mereu în căutare, a analizat căile pentru ieşirea din situaţia creată şi în acest scop şi-a ţinut lucrările cu seriozitate şi responsabilitate. Au fost adoptate decizii cu privire la depăşirea situaţiei de criză, la organizarea referendumului pe tema votului de încredere faţă de fostul preşedinte, la alegerea preşedintelui ţării. Poporul, alegătorii Azerbaidjanului, manifestând respect şi consideraţiune faţă de hotărârile Adunării Naţionale, şi-au exprimat opţiunea şi m-au ales preşedinte. 

La 10 octombrie când am început să-mi exercitez atribuţiile prezidenţiale, am expus ideile mele cu privire la această stare de lucruri. Ţin să subliniez încă o dată că o asemenea funcţie înaltă aduce o foarte mare responsabilitate şi pune în faţa mea ca  şef al statului sarcini foarte importante şi complicate. În ultimele săptămâni, ca urmare a evenimentelor desfăşurate în raioanele republicii noastre, limitrofe cu Armenia, s-au acutizat şi mai mult problemele existente, iar soluţionarea lor a devenit mai complicată. Conştientizez responsabilitatea care îmi revine pentru soluţionarea tuturor problemelor dificile, complicate, pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor care stau în faţa mea, îndreptăţirea încrederii alegătorilor, care m-au ales în această funcţie. Eu mă voi sprijini întotdeauna pe activitatea Adunării Naţionale şi împreună cu Consiliul Suprem, cu Adunarea Naţională voi asigura gestiunea noastră. Eu şi în viitor voi construi toată activitatea mea pe baza principiilor democratice pe care noi le-am acceptat.

La momentul actual, într-o perioadă de criză economică, social-politică existentă în interiorul republicii, în condiţiile dificile ale stării de război, noi trebuie să şi muncim, să servim drept exemplu de armonie civilă, naţională. Şi eu nu voi precupeţi eforturile pentru consolidarea acestei armonii şi vă asigur, că voi conlucra în această direcţie cu Adunarea Naţională. 

Sunt la curent cu faptul, că în ultima vreme şi ca urmare a situaţiei din raioanele limitrofe şi din zonele, unde au loc operaţii militare, au fost înaintate propuneri de a dezbate aceste chestiuni la sesiunea Adunării Naţionale. Nu încape nicio îndoială că ele trebuie discutate. Totodată, membrii Adunării Naţionale cunosc faptul, că noi ne ocupăm în permanenţă de aceste chestiuni. Situaţia creată a fost amănunţit examinată la şedinţa Consiliului de Apărare, au fost adoptate măsurile necesare. S-a luat decizia de a face schimbări radicale în aparatul de conducere al Ministerului Apărării şi în unităţile militare. Se întreprind paşii necesari şi toate acestea sunt orientate spre consolidarea capacităţii de apărare a Republicii Azerbaidjan, pentru protejarea reală a teritoriului nostru.

Concomitent au loc tratative de pace pentru deplina soluţionare a acestei probleme pe căi diplomatice, politice. 

Eu sunt de acord fără nicio rezervă, că aceste chestiuni trebuie să fie examinate şi discutate nu numai în Adunarea Naţională, ci şi cu toate forţele politice, sociale ale republicii noastre. În zilele grele pentru republica noastră, toţi trebuie să facem eforturi, noi trebuie să conlucrăm la elaborarea măsurilor de rigoare şi să le aplicăm. 

Ziarul  „Azerbaykan” din 11 noiembrie 1993